„Revoluția fiscală”, pe înțelesul tuturor

Ordonanța de urgență pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, adoptată recent de Guvernul Mihai Tudose și publicată la sfârșitul săptămânii trecute în Monitorul Oficial, a stârnit reacții diverse și a creat o stare de nemulțumire și panică în rândul maselor. Exprimarea greoaie din textul Ordonanței a creat mai degrabă confuzie, în rândul angajaților, decât să confere siguranța pe care și-o doreau guvernanții. Această “revoluție fiscală” declanșată de Guvern la jumătatea săptămânii trecute a alimentat și mai mult nemulțumirile celor care protestează în stradă săptămână de săptămână. Pentru a oferi un punct de vedere concret, prin prisma unei analize de specialitate, Transilvania Reporter a stat de vorbă cu economistul Augustin Feneșan. Acesta consideră că oamenii bine informați, atât din rândul angajaților, cât și a angajatorilor, nu ar avea motive să se panicheze, dar este de acord că nu s-a explicat suficient de clar și pe înțelesul tuturor faptul că măsurile de natură fiscală recent adoptate sunt generate de marile întârzieri și pierderi la bugetul de stat datorate procedurilor greoaie de colectare a taxelor și impozitelor.

Rămâne cum a fost. Nimeni nu pierde, nimeni nu câștigă!

Nu toată lumea critică măsurile fiscale. În opinia economistului Augustin Feneșan este, însă, de criticat lipsa de stabilitate fiscală și lipsa analizelor de impact. ”De fapt este vorba despre o comunicare execrabilă din partea echipei guvernamentale. Efectul să-l numim negativ al acestor măsuri, de trecere a contribuțiilor de la angajator la angajat, este, de fapt, nevoia de actualizare a programelor informatice ale firmelor de contabilitate și a celor care își conduc contabilitatea proprie, operațiune care costă bani și necesită timp. În rest, se vor întocmi acte adiționale prin care se va actualiza salariul brut. Pe românește, se majorează salariul actual cu 20%. Oricum, se majora salariul minim și trebuiau actualizate circa 70% din contracte. Nu numai cele la nivel minim. De regulă se corectează și alte salarii. S-au făcut asemenea operații de zeci de ori și nimeni nu a invocat până acum această <<corvoadă>>. Este mai corect să știe salariatul exact care este cheltuiala firmei cu el, astfel o să fie mai atent cu ceea ce primește în schimbul reținerilor lui din salariu. Mai câștigă în timp și la pensie. În esență, este o operațiune cu <<sumă zero>>. În principiu, nimeni nu pierde, nimeni nu câștigă. Poate sunt ușoare pierderi la salariile mari”, a explicat Feneșan. Mai mult, acesta consideră că scăderea contribuțiilor plătite de angajator este o facilitate care vine în sprijinul antreprenorilor.

„Faptul că nu vom mai urmări nouă contribuții, ci trei, este o facilitate pentru patron. De asemenea, vom face mai puține plăți, deci implicit comisioane bancare”, a concluzionat Feneșan. Finanțistul crede că modalitatea prin care s-au adoptat aceste măsuri a fost una greșită. ”N-am înțeles graba pentru care s-a adoptat prin OUG, puteau fi trimise prin procedura parlamentară și era mai bine. Nici motivarea că măsurile sunt menite să crească încasările bugetare. Se știa exact cine are restanțe. De ce nu s-a trecut la executarea acestora? Am văzut și lista datornicilor (sume imense de la firme de stat). O să aibă ANAF altă conduită față de aceste firme în viitor? Nu cred. Nu știu un IMM care, dacă până în data de 25 a lunii nu și-a achitat obligațiile, să nu-i fie blocate conturile până în data de 30. N-am înțeles măsurile de relaxare fiscală în acest moment dificil din punct de vedere al execuției bugetare. A cerut cineva asemenea măsuri? Ați auzit un patron sau o organizație patronală să ceara reducerea impozitului pe dividende de la 5% la zero? Eu nu. Poate în spatele acestor măsuri stau și altele pe care încă Guvernul nu le face publice. Atunci este altceva”, a adăugat Feneșan.

Bine „la privat”, exagerat ”la stat”

Economistul clujean este convins că prin măsurile fiscale adoptate nu există niciun pericol pentru salariații din mediul privat. Concret, din cauza crizei forței de muncă actuale niciun patron nu ar trebui să se gândească să reducă salariul net al unui angajat, pentru că efectul ar fi unul dezastruos pentru antreprenori. ”În secunda doi l-ai pierdut pe angajat, dacă i se va scădea <<netul>. În privat, cu siguranță salariile vor fi actualizate, unele chiar vor crește pentru că mulți patroni aveau planificată o asemenea măsură. Sunt sigur că, datorită acestei măsuri, nu va fi niciun salariat concediat. Și chiar dacă va fi concediat, din alte motive, își va găsi imediat alt loc de muncă, cu condiția să vrea să muncească”, spune Feneșan.

Cu alte cuvinte, în afară de faptul că va constata cât îi trage statul din salariu, deocamdată angajatul din mediul privat nu va simți nimic negativ în urma aplicării ”revoluției fiscale”. Economistul crede însă, că în ceea ce-i privește pe angajații din sectoarele bugetare, aceștia ar putea să fie cei mai afectați. ”La stat, este posibil ca majorările promise să nu fie atinse. Poate au fost și puțin exagerate în unele domenii”, a conchis Feneșan.

Controversatul domeniu IT

Problema impozitului zero pentru angajații din IT va fi reglementată printr-un ordin de ministru, au anunțat reprezentanții PSD, în sensul în care această măsură va fi menținută. În acest moment impozitul pe veniturile din salarii la programatori este de 10% și el este scutit la plată. Odată cu intrarea în vigoare a noului Cod fiscal, salariile IT-iștilor ar trebui majorate dacă angajatorii vor să mențină remunerațiile actuale. Însă, reprezentanții puterii promit o intervenție la nivel de minister pentru ca facilitățile din domeniu să rămână cele din prezent. Augustin Feneșan spune că aceste facilități au fost vremelnic acordate și că și acest domeniu ar trebui să se raporteze la noul Cod fiscal.

„Este adevărat că unele categorii de salariați vor pierde niște facilități care le-au avut prin niște legi speciale, nu prin Codul fiscal. Codul fiscal stabilește reguli generale. Prin legi speciale, Guvernul poate acorda, vremelnic, anumite facilități. Nu știu dacă se va mai accepta ca anumite categorii însemnate de salariați sa NU contribuie la fondurile de pensii, ba mai mult, să beneficieze de pensii speciale, exagerate în raport cu pensiile obișnuite. Dacă nu se intervine punctual pentru ei, cei din domeniul IT erau scutiți de impozit, aceștia vor pierde 10% față de nivelul actual”, a încheiat Augustin Feneșan, economist și președintele Asociației Patronilor și Meseriașilor Cluj. Ordonanţa 79 care a fost publicată în Monitorul Oficial la sfârșitul săptămânii trecute prevede în continuare scutirea la impozitul pe venitul din salarii pentru programatori sau pentru persoanele care lucrează în cercetare. Vor crește însă asigurările sociale introduse în brutul salariatului, ce se vor reţine din salariu, în valoare de 35%, ceea ce înseamnă un salariu net mai mic, deoarece valoarea asigurărilor sociale este mai mare decât impozitul (10%) scutit la plată.

Citiți și: Minus de 30 de milioane de euro la bugetul oraşului