Nu ratați noul număr Transilvania Reporter: „Clujenii fără Cluj”

Orice părinte de dată mai recentă ştie ce învaţă copiii care privesc serialul Disney „Garda felină”. Centrul este „regatul luminii”, un loc populat cu animale paşnice şi grijulii unele faţă de altele, la periferii locuiesc răutatea şi lăcomia hienelor. Acestea părăsesc periferiile în fiecare episod cu gânduri ticăloase şi năvălesc în centru, de unde garda îi alungă în cele din urmă înapoi. Copiii deprind astfel ideea că civilizaţia este atributul centrului şi înapoierea, periferiilor.

Poate aşa or fi stând lucrurile în jungla din lumea animată. În viaţa reală şi actuală a marilor oraşe, distincţiile geografice se estompează. Clujul, de pildă, neavând spaţiu fizic de extindere, exportă modul de viaţă în satele dinprejur.  Noii locuitori ai Floreștiului, Apahida, Gheorgheni, Feleac sunt foarte educați. Potrivit unui studiu realizat de sociologi şi urbanişti clujeni, Floreștiul este localitatea cu cei mai mulți masteranzi și doctoranzi ca procent din populație din România. La fel cum mahalalele de altădată se tranformau în cartiere, localităţile adiacente Clujului se integrează astăzi oraşului prin forţa lucrurilor. Deocamdată ca şi cartiere-dormitor, lipsite de infrastructură rutieră interconectată cu oraşul, de şcoli, parcuri şi locuri de timp liber. Mărginaşe astăzi şi absente din strategiile edililor locali, cartierele acestea sunt rezervorul de prospeţime şi vitalitate care se vor ridica inevitabil şi vor schimba oraşul. Zona metropolitană despre care administratorii povestesc şi realitatea o construieşte este viitorul Clujului. Lăsat la voia întâmplării, ca mai întotdeauna în ultimul sfert de secol.

“Cei din Florești, Apahida și Gheorgheni sunt Clujeni. Noile populații sunt ale orașului, lucrează în Cluj, își duc copiii la grădinițe și școală în Cluj, își petrec timpul liber în Cluj… Orașul își exclude sistematic o parte din angajați pentru că devine imposibil să locuiești în oraș…Şi cei din localitățile adiacente Clujului sunt obligați să vină în centrul orașului în timpul liber pentru că în noile cartiere nu prea există spații publice, facilități de loisir, cafenele, puburi, winebaruri, dar o fac mai rar decât cei care locuiesc în Cluj. Spațiul public pentru cei din localitățile adiacente Clujului este puternic comercializat, e al mallului sau e interiorizat în curți private”, Norbert Petrovici, sociolog.

Sumarul ediției:

ACTUALITATE. Dragnea: „Guvernul trebuie să păstreze rigorile financiar-fiscal-bugetare”. Guvernul nu trebuie să-și mai permită niciodată să iasă din rigorile financiar-fiscal-bugetare, a declarat miercuri liderul PSD, Liviu Dragnea, președintele Camerei Deputaților.

DOSAR. Viaţa în contraste, centru şi periferii

Vindem și câte 800 de bilete pe zi, pe lângă abonamente! Spre Apahida, Jucu, Răscruci, Bonțida, Fundătură, Iclod, Gherla pleacă zilnic zeci de microbuze și autocare. Stația s-a mutat din fața benzinăriei din Mărăști, unde a funcționat ani buni, în fața complexului Expo Transilvania, sau altfel spus „în groapă”. De joia trecută funcționează și un chioșc de bilete, în apropierea stației fiind montate și două toalete ecologice. (Maria Man)

Regândim sau ”plătim”. Economiști din cele mai mari corporații și bănci ale lumii au demonstrat prin studii că modelul de creștere economică al celor mai de succes orașe, între care și Cluj-Napoca, este rezultatul unui mix format din densitate demografică și economică. Însă, creșterea urbană necesită o planificare integrată de furnizare a serviciilor publice, cum ar fi transportul, exact domeniul care s-a dovedit a fi cel mai vulnerabil în Cluj-Napoca. (Patrice Podină)

Sociolog clujean:Clujul este un oraș nedrept şi-a exportat problemele spre orașele mai mici și localitățile din jur. Un grup de specialişti, sociologi şi urbanişti au cercetat modificările care s-au produs la nivelul populaţiei Clujului, din oraş şi din împrejurimi. Au constatat că în ultimii zece ani, nivelul de educaţie, profilul profesional şi forţa economică a populaţiei s-a modificat foarte mult. Avem noi sateliţi în jurul Clujului, ”alveole” în care se produce un nou tip de populaţie. (Ruxandra Hurezean)

„Traficul e horror! Mâine m-aş muta la Cluj!”. Dacă până nu demult, comuna Gilău reprezenta o adevărată oază de liniște, relativ departe de Cluj din punct de vedere al kilometrajului, dar aproape din punct de vedere al timpului parcurs cu mașina, acum traficul tot mai aglomerat te face să îți pierzi efectiv răbdarea înainte de a ajunge acasă, iar oaza de liniște să pară tot și tot mai departe, pe zi ce trece. (Maria Man)

Florești, dormitorul cu probleme de lângă Cluj-Napoca. Pentru mulți clujeni, Floreștiul nu este doar cea mai mare comună din România, ci în primul rând un dormitor în care zeci de mii de oameni dau năvala după terminarea orelor de program pe care le petrec la locurile de muncă aflate în mod aproape exclusiv în Cluj-Napoca. Turdor Rus este doar unul dintre cei 40.000 de oameni care locuiesc în Florești. S-a mutat acolo în 2008, când în zonă existau încă terenuri libere pe care se cultivau furaje și legume. Ceea ce părea a fi o oază de liniște în urmă cu mai puțin de 10 ani, s-a transformat rapid într-un furnicar ce tinde să fie sufocat de propria-i dezvoltare atât de rapidă. (Radu Hângănuț)

Bistrița, un exemplu de tipul „așa mai bine nu”. Municipiul Bistrița are în componență și implicit în administrare mai multe localități limitrofe. Unele au devenit cartiere ale orașului, cum este cazul pentru Unirea, Viișoara sau Sigmir, iar altele aparțin pur și simplu de municipiu, însă indiferent de situație, schimbarea s-a dovedit a fi o simplă formă fără fond. (Radu Hângănuț)

Radu Nechita:O zonă metropolitană centralizată ar înlătura concurenţa. Economistul clujean Radu Nechita, cadru universitar, locuieşte în Chinteni, dar se consideră în continuare clujean, la fel cum crede că se consideră toţi cei care locuiesc în satele limitrofe, dar muncesc în Cluj-Napoca. Din perspectiva formaţiei sale profesionale, nu crede că o zonă metropolitană centralizată, condusă de la Cluj-Napoca, ar fi benefică pentru regiune, pentru că ar înlătura concurenţa şi ar fi instituit  monopolul. (Marius Avram)

Preşedintele Zonei Metropolitane Cluj:„Avem o strategie care încearcă să acopere nevoile cetăţenilor care locuiesc aici”. Dinamica populaţiei din apropierea Clujului, dar şi profilul acestei populaţii, faptul că este vorba despre foarte mulţi tineri cu studii superioare care locuiesc în localităţile învecinate oraşului dar lucrează în oraş ar trebui să se reflecte la modul cel mai serios şi în strategia Zonei metropolitane Cluj. Mai ales că pentru dezvoltarea polului de creştere sunt disponibili circa 45 de milioane de euro pe acest exerciţiu financiar. Iar proiectele depuse de autorităţi ar trebui să răsundă nevoilor oamenilor care gravitează în jurul Clujului, la fel de mult ca şi locuitorilor din oraş. Transilvania Reporter a discutat cu preşedintele ZMC, Zoltan Coraian despre cum funcţionează în prezent ZMC şi ce impact au avut schimbările din ultimii an. (Claudia Romitan)

CULTURĂ. Despre emancipare și rolul femeilor în Primul Război Mondial. „Primul Război Mondial nu a fost doar al bărbaților, de aceea istoria lui trebuie să facă loc și femeilor”, cu această afirmație își încheie istoricul Alin Ciupală cea mai recentă carte, o analiză a rolului pe care l-au avut femeile pe durata desfășurării Marelui Război. Cercetarea începută în toamna anului 2009 s-a concretizat în volumul apărut la Editura Polirom, „Bătălia lor. Femeile din România în Primul Război Mondial”, un volum care încearcă să deslușească dacă a constituit, sau nu, Marele Război o cauză a accentuării procesului de emancipare feminină. (Cristina Beligăr)

REPORTAJ. Locul odihnirilor: Cartierul Andrei Mureşanu. Discuţiile despre cum se modernizează un oraş sunt vechi. În Clujul interbelic, publicaţia “Naţiunea română” a publicat o serie de anchete vizând periferiile oraşului care se transformau treptat în cartiere. Fenomenul avea atunci şi o componentă etnică, dat fiind că majoritatea acestor noi cartiere erau populate îndeosebi de români, spre deosebire de centrul oraşului preponderent maghiar. Seria de reportaje îi aparţinea lui Emil Boşca-Mălin, fiind semnate cu pseudonimul Milu Mălin.

ROMÂNI ÎN AMFITEATRELE LUMII. Oana Stanciu, doctorand UMF Cluj:„Sistemul de învăţământ universitar este ca tocăniţa delicioasă a bunicii făcută în ceaun vechi”. Oana Stanciu este doctorand în anul IV în cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca şi a Universităţii din Valencia. Se descrie ca fiind o persoană ambițioasă care adoră tricolorul românesc. A studiat la Cluj,iar în prezent este dascăl în cadrul universității care a format-o. Cu toate că susține că experiența din afara țării este una „intensă”, ce merită toată atenția studenților mediciniști, acesta s-a întrebat mereu ce ar putea face pentru țară, punând pe locul doi ce face această țară pentru tineri și astfel a decis să rămână la Cluj, să contribuie la dezvoltarea sistemului universitar din interioarul acestuia, folosindu-se de toată experiența acumulată în Spania. (Maria Man)

COMUNITATE. Să dormim bine. Zece ani de la înființarea Laboratorului de Somn din Cluj. Cei mai buni specialiști în domeniul medicinei somnului se află în aceste zile la Cluj pentru a lua parte la workshop-ul organizat cu ocazia împlinirii a zece ani de la înființarea Laboratorului de Somn din incinta Spitalului de Pneumoftiziologie ,,Leon-Daniello”, dar și în contextul Zilei Mondiale a Somnului, marcată în ultimii nouă ani în ziua de 17 martie. Astfel, evenimentul „10 Ani de Somnologie Clujeană – Trecut, Prezent și Viitor”, se  desfășoară între 23 și 25 martie, la Hotel Belvedere și reunește medici și studenți din specializările medicină de familie, pneumologie, cardiologie, diabet, nutriție și boli metabolice, endocrinologie, medicină internă, ORL, neurologie,  chirurgie toracică, terapie intensive. (Cristina Beligăr)

STAREA UNIUNII. Toate drumurile duc la Roma. La 60 de ani de la semnarea tratatelor care stau la baza Uniunii, liderii din 27 de state sunt așteptați să dea un restart proiectului european. (Bogdan Stanciu). 

DOCUMENTAR. Uniunea Europeană, la 60 de ani. Pe 25 martie 2017 se împlinesc 60 de ani de când au fost puse bazele Uniunii Europene şi a Europei, aşa cum o ştim astăzi. Semnarea Tratatului de la Roma a marcat începutul celei mai lungi perioade de pace din istoria scrisă a Europei, un deziderat stabilit de la bun început, după ani lungi de război, în care continentul a fost aproape distrus. De asemenea, Tratatele de la Roma au instituit o piaţă comună în care persoanele, bunurile, serviciile şi capitalul pot circula liber şi au creat condiţiile pentru asigurarea prosperităţii şi stabilităţii tuturor cetăţenilor europeni. (Mădălina Kadar)

SPORT. România – Danemarca, un meci „de suflet”. Sfârșitul acestei săptămâni va fi marcat de întâlnirea dintre primele reprezentative ale României și Danemarcei, un meci din cadrul preliminariilor Cupei Mondiale de anul viitor din Rusia. O întâlnire care ne răscolește amintiri. Per ansamblu ar trebui să aducă o doză semnificativă de optimism în rândul ”Tricolorilor” și a celor peste 25.000 de fani care vor susține echipa națională din tribunele Cluj Arena. (Patrice Podină)

Distribuie:

Postaţi un comentariu