La stupina lui Păcală. Moartea trântorilor încheie vara

În cei 100 de stupi din grădină, albinele nu dorm niciodată/ Foto: Dan Bodea

100 de case cu milioane de locuitori. Locuitori înaripați cu ochi în formă hexagonală. Zumzăit puternic. Câțiva străjeri se luptă cu un viespe care încearcă din răsputeri să pătrundă prin grilajul care protejează intrarea în stup. Câțiva zeci de centimetri mai încolo câteva albine cară un trântor pe care l-au ucis, nemaifiindu-le folositor.

Trântorii au fost folosiți doar pentru fecundarea albinei regine, act care are loc în timp ce protagoniștii zboară. Acesta este sigurul lor rol. Surorile albine îi omoară apoi și ei, săracii, nicimăcar nu se pot apăra, nefiind dotați de natură cu acul cel de temut. Albinele îi înțeapă, îi scot afară din stup, ca pe ultimii nedoriți. Rolul lor în această viață s-a încheiat. La fel s-a încheiat și vara.

La stupina lui Păcală, la 20 de kilometri de Cluj, pregătirea pentru iarnă este în toi. În cei 100 de stupi din grădină, albinele nu dorm niciodată. Își înmagazinează mierea care va constitui hrana lor pentru iarnă. Pe timp de frig, albinele stau în ghem, una lângă alta, își țin astfel căldură, de aceea ele nu suferă niciodată de frig, oricâte grade minus ar fi afară.

Alina Varadi este stăpână a 500 de familii de albine, sau, mai degrabă, cum îi place ei să spună, este prietena lor.

“Pe albine trebuie să le înțelegi, să fii prietenul lor. Albina nu înțeapă decât dacă se simte atacată. Unii apicultori iau și mierea asta de toamă și hrănesc albinele cu diverse, și astfel, ele încep să ierneze cu un stomac deja în degradare. În primăvară albinele nu vor fi dezvoltate pentru că au iernat pe o hrană necorespunzătoare. Mierea costă atât, hrana costă de trei ori mai ieftin. Iau mierea, o vând și le dau albinelor o hrană ieftină”, spune Alina în timp ce desprinde una de alta, ramele de lemn din interiorul unui stup, rame pe care mii de albine mișună lucrând încontinuu. Alina scoate o ramă pe care, în partea de sus se vede mierea depozitată pntru iarnă. Puțin mai jor, un puiet încearcă să iasă la suprafață după ce a stat în ou timp de 21 de zile.

IMG_9624

Viață de mic zburător

Noua albină este ori matcă, trântor sau albina. Fiecare albină trece prin mai multe stadii de dezvoltare: femeie de servici – își curăță locul din care a ieșit și cel din jurul ei, face vizite împreună cu albinele doici, la puieții din jur, devine albină doică, dă lăptișor de matcă, apoi devine albină străjeră, apoi albină lucrătoare.

Matca mănâncă doar lăptișor de matcă și trăiește cinci șase ani, albina mănâncă doar primele trei zile lăptior de matcă și trăiește doar 40-45 de zile. Atât matca cât și albina și chiar trântorii depun ouă. Ouălele depuse de albine sunt nefecundate și din ele pot să iasă doar trântori. De aceea, se spune că albinele sunt echivalentul măicuțelor, ele nu se fecundează niciodată.

Unică în România. Căsuța terapeutică de la Cluj

Alina a văzut, de-a lungul vremii, beneficiile aerului din stup, așa i-a venit ideea să construiască o mică bază experimentală unde, timp de un an, să testeze pe piele proprie, pe cei apropiați și pe cei doritori să încerce ceva nou în România. O căsuță din lemn și câțiva stupi, o mască pentru aerosoli și un mic motor, asta e tot. În ședințe de câte 30 de minute, timp de zece zile, pacienții inhalează aerul stupului prin masca conectată direct în stup. “Întărește sitemului circulator, respirație, trahee, plămâni. Aerul stupului este un aer steril, cu propolis, uleiuri volatile. Anul trecut am construit-o, ca bază de experiment, anul viitor facem o bază de tratament. Sunt mulți apiterapeuți dar nu mulți au și albine. Mulți au teamă de munca cu albinele. Se știe că cei mai longevivi oameni sunt apicultorii. Făcând imunostimulare cu produse apicole primăvara și toamna, îi dăm celulei umane exact ce are nevoie ca să genereze celule sănătoase”, spune Alina. Apicultoarea crede că în România mulți s-au apucat să facă apicultură pentru că s-au dat bani europeni pentru acest tip de activitate, dar că puțini sunt cei care fac față cu adevărat.

Informaţii despre albine
Albina este singura insectă care are cinci ochi, dintre care o pereche cu care lucrează noaptea, aflați în partea din spate, și care se numesc oceli. În partea din față ochii lor sunt hexagonali. Al cincelea ochi este tot în spate, se numește ochiul soacrei. Capul albinei are formă de inimă. Albina nu doarme niciodată.

“Nu facem export, pentru că vrem să învățăm românii despre beneficiile consumului produselor apicole. Noi, românii, suntem codași ca și consumatori de produse apicole. Nu văd de ce trebuie să dăm străinilor. Aș putea să fac export dar nu vreau. Mierea românească este cea mai bună, la noi agricultura nu este atât de dezvoltată pe parte chimică, la noi încă există o floră spontană curată. Sper să nu ajungem ca și chinezii care fac cu pana de gâscă transportul polenului de la o floare la alta. În loc să încurajăm piața intenă să ne producă, importăm produse ieftine și de proastă calitate, ba chiar dăunătoare. Vara asta a fost pentru noi o creștere semnificativă. Nu costă nimic întreținerea stupului, doar timp. Anul acesta am recoltat șase tone de miere la 500 de stupi și foarte mult polen”, Alina Varadi, apicultor

Un kilogram de polen...
Un kilogram de polen crud este cât șapte kilorgrame de carne ca valoare nutritivă. O carne procesată are 7-8% proteină. Există sorturi de polen cu 38 % proteină. Un kilogram de polen costă circa 100 de lei. 

Nu există Comentarii

    Postaţi un comentariu