Faliment pe un munte de bani. Cum moare mineritul în Ardeal

Remin a avut perioada „de glorie” înainte de 1989, când a avut chiar și 30.000 de angajați / Sursa foto: capital.ro

Falimentul mineritului din Maramureș ar fi o afacere de milioane de dolari pentru „băieții deștepți”. În timp ce salariaţii societăţii ameninţă cu proteste extreme mergând până la blocarea în subteran, liderul de sindicat şi directorul se zbat împreună cu autorităţile judeţene şi parlamentarii din Maramureş să găsească soluţii pentru evitarea închiderii definitive, în conturile Remin sunt blocaţi peste 8.000.000 de dolari. Miza este foarte mare, compania ar trebui să încaseze alte 45 de milioane de dolari, iar cele 16 licenţe de concesiune a activităţilor de exploatare şi valorificare a minereurilor polimetalice, aurifere, cuprifere şi de fier-mangan au o valoare greu de cuantificat.

Interesul sporit pentru Remin Baia Mare nu stă, neapărat, în redeschiderea minelor, ci mai degrabă se doreşte valorificarea patrimoniului societăţii miniere care are numeroase clădiri şi terenuri. Remin Baia Mare mai deţine şi 16 licenţe de concesiune a activităţilor de exploatare şi valorificare a minereurilor polimetalice, aurifere, cuprifere şi de fier-mangan. În administrarea companiei de stat se mai află şi 118 halde de mină care înmagazinează peste 4, 7 milioane metri cubi de steril şi 18 iazuri de decantare a sterilelor de flotaţie.

Compania Națională a Metalelor Prețioase și Neferoase Remin din Baia Mare are în conturi peste 8 milioane de euro, dar nu poate plăti salariile proprilor angajați. Interesele din jurul companiei o duc mai degrabă spre faliment, chiar dacă resursele financiare necesare relansării companiei ar exista. Remin este o societate cu un active vânate de mulți, mai are de încasat 45 milioane de dolari și deține 16 licenţe de concesiune a activităţilor de exploatare şi valorificare a minereurilor polimetalice, aurifere, cuprifere şi de fier-mangan. Deștepți sau nu, sunt destui băieți care vor să pună mâna pe Remin.

Probleme financiare vechi

Remin a avut perioada „de glorie” înainte de 1989, când a avut chiar și 30.000 de angajați, iar înainte de disponibilizările colective din 1996 a avut în jur de 14.000 de salariați.  A fost agentul economic principal din județul Maramureș până în 2005 – 2006 când exploatarea de minereu a fost oprită. Atunci au început şi  problemele financiare ale companiei, care s-au acutizat în luna martie a acestui an când Guvernul României prin Ministerul Economiei a sistat finanţarea companiei Remin, care prin contract cu Conversmin presta servicii de închidere, conservare şi ecologizare a perimetrelor miniere din judeţ.

„La vremea respectivă erau 200 de angajaţi care lucrau în perimetrele din Maramureş, Satu Mare şi Bistriţa Năsăud. Cei care lucrau la perimetrele care s-au închis au fost disponibilizaţi, în total aproximativ 50 de angajaţi”, a declarat Ştefan Petricean, preşedintele Sindicatului „Remin Econord”.

Din luna mai, Remin nu și-a mai plătit dările către stat, respectiv contribuţiile la şomaj, pensii şi sănătate. S-au acumulat datorii însemnate, numai restanțele salariale ajungând la aproximativ 100.000 de euro. Cele mai mari datorii ale Remin sunt către ANAF, dar sumele cele mai mari sunt de fapt penalităţi la sumele neplătite iniţial.

În prezent, Direcţia Generală a Finanţelor Publice Maramureş administrează împreună cu Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, la societatea comercială Remin Baia Mare, creanţe în valoare totală de 475.337.000 lei, care reprezintă circa 82% din valoarea creanţelor înscrise în tabelul definitiv al debitoarei. AAAS este şi acţionar majoritar, fiind astfel desemnat drept preşedinte al Comitetului creditorilor, din care fac parte şi Electrica Furnizare Transilvania Nord şi Primăria Baia Mare.

Sediul Remin din Baia Mare

Sediul Remin din Baia Mare

Miza falimentului

În condiţiile în care Remin era în insolvenţă de mai bine de trei ani, în 22 august 2012, ANAF a depus în instanţă o contestaţie prin care cerea ca toate sumele încasate din vânzarea de active ale Reminului să intre în conturile lor pentru a stinge datoria.

În data de 30 aprilie în acest an, prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.39 s-a decis transferarea în totalitate a creanţei către ANAF la AVAS, care între timp a devenit AAAS. În vara acestui an, pirita a fost vândută către o firmă din Elveţia şi au fost încasaţi până acum aproximativ 8.000.000 de euro. Compania elveţiană, Werco Trade AG a plătit 105 dolari pe tonă şi şi-a asumat plata în rate a întregii cantităţi de pirită, pe măsură ce o va ridica de la Remin.

„Banii obținuți din aceasta vânzare, nu mai puțin de 53 milioane de dolari, oferă șansa repornirii activității. Din acești bani, o parte vor ajunge la bugetul de stat, la primării, la salariați sau pentru finanțarea activității curente de la Remin”, a precizat deputatul PSD Florin Tătaru.

„În cadrul grupului de lucru interdepartamental a fost foarte clar stabilit că vânzarea piritei trebuie să se facă la un preţ de minim 105 USD pe tonă, însă intenţia unor grupuri de interese era să o vândă ca reziduu, la un preţ de 7 USD pe tonă. Apare firesc întrebarea: în buzunarele cui urma să ajungă diferenţa de la 105 la 7 dolari?!”, a precizat Liviu Marian Pop. „La vremea respectivă, cei de la ANAF susţineau că pirita auriferă arsenioasă pe care Remin o avea în stoc este un deşeu minier care nu are valoare”, a precizat liderul de sindicat.

Preşedintele AAAS a solicitat blocarea conturilor Remin, deşi au intrat peste 8 milioane de dolari din cele 53 de milioane. În urma acestei decizii, Remin n-a mai putut să-şi plătească obligaţiile către terţi, utilităţile şi salariile angajaţilor.

Interese în jurul Remin

În februarie 2009, printr-o sentință a Tribunalului Maramureș, s-a decis intrarea în insolvență a companiei de interes național. Ulterior, derularea procedurii de insolvență a companiei Remin Baia Mare a fost trecută în ograda Tribunalului Timiș. Asta, după ce AVAS a solicitat, la Înaltă Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), strămutarea dosarului la Tribunalul Timiș, cerere care a ridicat mari semne de întrebare.

Parlamentarii maramureşeni spun că falimentul care pândeşte compania Remin nu ar fi un proces deloc întâmplător.

„Am temeri că manopera grupului Rompetrol în ceea ce priveşte Reminul a fost un proces întreg în două etape : numirea acestor administratori judiciari care acum – trei dintre ei şi-au depus cereri de retragere din dosar urmând să fie numit un alt administrator judiciar, tot unul al aceluiaşi grup de interese. Eu sunt convins că până la urmă organele abilitate ale statului se vor sesiza asupra acestor aspecte”, spune Florin Tătaru.

Întrebat care sunt șansele ca Reminul să-și reia activitatea, directorul Ovidiu Gâlcă s-a limitat să precizeze sec:

“Este posibil în anumite condiții, în primul rând prin modificarea Legii minelor”.

Problema Remin, dezbătută la nivel înalt

Problema de la Remin a ajuns subiect de dezbatere la cel mai înalt nivel, în condiţiile în care, în toamna acestui an parlamentarii din Maramureş au solicitat un control la companie. Într-o scrisoare deschisă, mai mulţi parlamentari au reclamat faptul că în conturile bancare ale companiei Remin se află peste 8 milioane de dolari şi, totuşi, nu se pot plăti salariile angajaţilor şi nici alte cheltuieli curente de strictă necesitate continuării activităţii, motiv pentru care există riscul falimentării societăţii minere. Totodată, parlamentarii PSD mai cer ca organele abilitate să verifice şi achiziţiile publice efectuate de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului în numele societăţii Remin Baia Mare, existând anumite suspiciuni cu privire la modul în care au fost realizate.

Speranţe pentru angajaţi

Cei aproximativ 150 de angajaţi de la Remin Baia Mare îşi vor primi salariile restante în cel mai scurt timp în măsura în care vor fi disponibilizate fondurile companiei create din valorificarea bunurilor şi din încasările din contractul cu Conversmin.

„Pe data de 2 octombrie, la Bucureşti, Remin a semnat un contract de prestări servicii cu Conversmin în baza căruia se vor lucrări de închidere, conservare şi ecologizare la perimetrele miniere rămase deschise”, a precizat Ştefan Petricean, preşedintele Sindicatului Remin Econord.

Cei 150 de angajaţi de la Remin au rămas „pe baricade” pentru că nu mai au unde să meargă. „Au nevoie de condiţiile de subteran pentru vechimea în muncă. Mulţi dintre ei mnai au foarte puţin până la pensie, pentru că la 20 de ani de muncă în subteran la vechime se socotesc 30 de ani. Cu toate acestea minerii au pierdut la pensii un procent de 33%. Legislaţia s-a modificat şi nu se mai ţine cont de stagiul de cotizare ci de sumele cotizate. Astfel, minerii câştigă doar la capitolul vechime.

 Text: Anca Miklos, Ciprian Fabian
 

Distribuie:

Postaţi un comentariu