Drama refugiaților prin ochii unui sirian din Cluj: „Trăim oriunde și iubim toate popoarele lumii”

Zeci de mii de refugiați bat zilele acestea la porțile Uniunii Europene. Au străbătut pe jos sau cu bărci improvizate distanțe care se măsoară în mii de kilometri în speranța că vor găsi un loc prosper în care să trăiască în pace. Pentru ei, „Pământul făgăduinței”se numește Germania. Cine sunt acești refugiați, de ce și-au părăsit casa și cât de pregătiți pentru conviețuire sunt ei, dar mai ales noi, ne spune doctorul Hadi Kachef, un sirian stabilit la Cluj de mai bine de 34 de ani.

La 19 ani, Hadi Kachef părăsea orașul Latakia pentru a veni să studieze medicina în Cluj-Napoca. L-au șocat cozile la alimente și absența totală a libertății de exprimare, dar s-a adaptat rapid, mulțumit că poate avea un trai liniștit. S-a căsătorit cu o clujeancă cu care are și o fetiță, însă și-a vizitat aproape în fiecare an țara de origine, acolo unde și-a lăsat părinții și cei șapte frați. Cu fiecare vizită, doctorul Kachef observa cu oroare regresul unei țări în care un guvern ales pe viață a decis să oprească orice revoltă a poporului nemulțumit prin bombardamente zilnice care au distrus mai bine de trei sferturi din țară.

„Un regim care ține de peste 40 de ani este evident că nu poate fi unul democratic. E un regim plin de găști, înrădăcinat, care a ajuns să își atace poporul. E un regim fondat pentru viață, așa cum, de altfel, a fost și votat, indiferent de cât sânge va fi vărsat și câte capete vor cădea. Guvernul a spus că dacă poporul nu cedează, distruge toată țara. Și asta face. Mai adăugăm și toate interesele externe și putem înțelege de ce suferă poporul”, spune medicul.

Moartea sau fuga

Exodul sirienilor a început în 2011, când în țară au început primele lupte între forțele armate ale guvernului și Armata Liberă a Siriei. Cei mai mulți au plecat în Irak, Iordania, Liban, Egipt sau Turcia. În Liban, spre exemplu, 1 din 6 locuitori este refugiat sirian, în timp ce Iordania, o țară de mărimea Austriei, găzduiește peste 500.000 de refugiați. Când nu au mai avut unde să plece, iar situația în țară s-a agravat, sirienii au luat drumul Europei, cu Germania ca destinație finală.

„Este stres continuu și se trăiește groaznic. Sunt zone îngrădite, blocate de guvern. Acolo nu mai pot intra nici ajutoarele. Copiii mor de foame. Oamenii mănâncă animale, frunze, orice. Sunt mulți care au murit de foame acolo. Nu s-a întâmplat nimic special acum, când au început să vină în Europa. E vorba doar de o stare care durează deja de ani de zile. 40% din infrastructura țării a fost demolată. Sunt zone în care 80% din tot ce a fost construit este la pământ. Sunt zilnic bombardamente. Suntem în secolul 21, dar în Siria are loc acum un holocaust”, spune sirianul de 53 de ani.

Cu o populație oficială de peste 22 de milioane de locuitori, Siria este în prezent o țară transformată de propriul guvern într-o ruină. Chiar și-așa, unii locuitori încă mai speră. Este și cazul familiei doctorului Kachef, familie aflată în continuare în țară, în ciuda pericolelor.

„Oamenii rezistă. Cine are făină o dă pentru a primi zahăr și viața continuă chiar și așa. Unii s-au adaptat pentru că vor să trăiască. Sirienii se adaptează. Noi ne aflăm pe Drumul Mătăsii, suntem afaceriști și știm să ne descurcăm. Lumea deja s-a obișnuit. Se mai face taximetrie, mai sunt medici, se mai cumpără și se mai vând lucruri. Trăiesc fără curent, au săpat fântâni pentru a avea apă și fac tot ce pot pentru a trăi. Cei care au plecat, au făcut asta pentru că au cedat și vor o viață mai bună. Nu există probleme religioase. Nu din această cauză s-a ajuns în situația asta. Siria a ocrotit celelalte culte. Lângă Damasc există până în ziua de azi o zonă în care se vorbește aramaica, limba lui Iisus Hristos. I-am ocrotit, niciodată nu au fost probleme. Dar le e mai simplu să pună totul în numele religiei”, crede Hadi Kachef.

„Frica de refugiați? Nejustificată”

În jur de 230.000 de refugiați bat la porțile Europei și cer un loc în care să trăiască în siguranță. Ungaria a ridicat ziduri, a blocat gările, iar restul Europei se teme că printre refugiați s-ar putea afla teroriști recrutați de infamul Stat Islamic. De ce vor să meargă tocmai în Germania?

„Sigur că nu vin în România pentru că ce să facă aici? E normal să își dorească să ajungă acolo unde le-ar fi cel mai bine. Nu ar fi plecat din Siria dacă ar fi avut de ales. Sirienii își iubesc patria, își doresc să prospere acasă. Casa lor se află în cea mai frumoasă zonă din lume. Nimeni nu ar pleca, dar familii întregi sunt ucise. Când vezi sute de morți, pleci oriunde”, crede medicul, absolvent al Universității de Medicină și Farmacie din Cluj.

O altă teamă a europenilor este aceea că refugiații, o dată ajunși pe un continent despre care nu știu aproape nimic, nu ar putea conviețui cu „băștinașii”, care la rândul lor nu știu nimic despre potențialii oaspeți.

„Frica europenilor nu este justificată. Și nici nu cred că există. Europenii își iubesc aproapele și vor să ajute indiferent de religie sau de locul de unde vine. Europenii sunt obișnuiți cu democrația, iubesc și dau drepturi chiar și animalelor. Sigur, mai sunt diferențe de opinie, dar asta nu are legătură cu adaptarea”, este de părere sirianul.

Cine sunt totuși cei care bat zilele acestea la porțile Uniunii Europene? Răspunsul vine tot de la doctorul sirian Hadi Kachef.

„Sirienii au demonstrat ce fel de oameni sunt. Peste tot în lume există medici, ingineri, informaticieni care au crescut în Siria și care niciodată nu au făcut probleme. Oriunde ar merge, s-ar adapta. Eu m-am adaptat perfect. Am soție clujeancă, familie. De sute de ani, noi, sirienii, am plecat de acasă și am trăit oriunde am mers. Unii au comportament ciudat din cauza șocurilor suferite. Poate și-au văzut copiii omorâți. Dar cu toții se pot adapta atâta timp cât primesc dreptul de a trăi în liniște. Sunt oameni normali care nu de plăcere au fugit. Au fost obligați să vină aici și au făcut ce ar face orice alt popor. Gândiți-vă că românii pleacă în toată lumea din cauza problemelor economice, nu din cauza unor bombardamente, cum este cazul în Siria. Trăim oriunde și iubim toate popoarele lumii”, spune răspicat doctorul siriano-clujean.