Prețul apei reci înfierbântă Ardealul

După aproape trei ani de când Compania de Apă Someş a impus sistemul de facturare la comun a apei, care îi obligă pe locatarii unui condominiu (bloc) să plătească împreună, neindividualizat,   facturile, la Zalău mai sunt  peste 80 de blocuri care refuză cu îndârjire acest sistem.

Temerile zălauanilor sunt legate de posibilitatea ca unul sau mai mulţi locatari să refuze să-şi plătească partea din factura comună şi astfel să se ajungă la sistarea apei în bloc sau la majorarea sumelor pentru buni platnici.

Şi în Satu-Mare, în localitatea Negrești-Oaș, cetăţenii se revoltă pentru costul apei. Localnicii sunt obligați să plătească și facturile de apă ale vecinilor din Certeze. Aproape toate casele din Certeze, dar și câteva păstrăvării și chiar societăți, se alimentează din conductele Apaserv pe care le-au înțepat pe alocuri pentru a-și putea duce pe cont propriu apă la proprietăți.Pentru negreșteni problema este cu atât mai mare cu cât, în special la blocuri, nu au montate contoare. Ceea ce înseamnă că ei plătesc în sistem paușal și pentru consumul certezenilor. Așa s-a ajuns ca o familie de două persoane să plătească în jur de 100 de lei pe lună, deși nu are apă la robinet nici măcar pentru a face mâncare.

Tensiunile generate de costurile legate de folosirea apei se acutizează. Preţul apei de băut, a celei menajere, a canalizării sau a apei pluviale a explodat în ultimii ani. În Maramureş, oamenii plătesc pentru apă de cinci ori mai mult decât în 2005 şi facturile continuă să crească în întreg Ardealul. Paradoxal, scumpirile sunt motivate de modernizarea reţelelor, făcută, în cele mai multe cazuri cu bani europeni. Cetăţenii afirmă că    lucrurile ar trebui să stea taman pe dos: o reţea modernizată funcţionează cu bani mai puţini, deci facturile ar fi trebuit să scadă.

În alte ţări europene, consumul de apă este socotit drept o chestiune socială şi statul refuză să obţină un profit din astfel de activitate. Taxarea apei pentru consumatorii casnici din Irlanda fost suspendată de Guvern în 1997. Aşa că apa potabilă furnizată oamenilor este gratuitã. Doar consumatorii comerciali plãtesc apa însã și în cazul lor tarifele sunt stabilite de autoritãþile locale, fãrã cã acestea sã obþinã nici un fel de profit din preþul încasat.

Sezonul rece a venit cu facturi mari mai repede pentru clujeni. În ciuda faptului că, temperaturile mai scăzute au venit mai repede în acest an astfel că oamenii au fost nevoiţi deja să dea drumul la căldură, facturile mărite care deja trebuie plătite sunt cele la apă rece. Şi asta pentru facturile de pe lunile de vară care în mod normal erau mai mici. Scumpirile operate de Compania de Apă Someş la tariful de apă rece şi canalizare începând cu 1 august se simt acum direct în buzunarele clujenilor.

Administratorii clujeni spun că oamenii nici măcar nu se mai plâng de aceste scumpiri care, spun ei, sunt deja la ordinea zilei. „Dacă nu e la apă, e la curent sau gaz şi tot aşa. Nici măcar nu mai zic nimic deşi i-am informat că s-a scumpit apa. Dar problema cu apa e alta. Au redus la două numărul de luni pentru care aşteaptă să plătim facturile. Şi iau în calcul şi factura emisă pe luna în curs. Ceea ce ne obligă să plătim la zi. E imposibil. Dau un exemplu: dacă pe vară aveam la unele blocuri de plătit facturi pentru iunie şi iulie şi luna iunie era în curs de plată iar pentru iulie începusem să strâng banii, în 10 septembrie când mi-au emis factura pe august mi-au emis şi somaţia de plată la care era inclusă şi august. Aşa calculează ei trei facturi în urmă. Deşi ultima factură conform legii ai 45 de zile la o plăteşti. Îi obligi pe oameni să plătească la zi apa câtă vreme contractul e pe asociaţie. E imposibil. Pentru că durează de când primeştri factura, să împarţi pe apartamente şi apoi să aduni banii. Şi apoi vin şi taie apa şi le spun la oameni, păi nu s-a plătit de 3 luni şi oamenii vin şi ne sar nouă în cap că unde sunt banii. Dar este clar că de fapt nu sunt trei luni”, explică Damian Negrea, administrator de loc în comuna Floreşti.

„Au crescut puţin facturile, dar nu am avut reclamaţii. Plătesc care cum pot. Numai că mai apar necorelaţii între citirea noastră şi cea a regiei că nu se face în aceeaşi zi şi atunci trebuie să le explici tuturor de unde apar diferneţle. În plus mai sunt şi câte unii care ne mai ciupesc la citiri şi nu declară consumul real şi până trec 2-3 luni când facem noi citirea de verificare apar din nou diferenţe”, spune şi Ioan Chindriş, administrator de bloc în cartierul Mănăştur.

„Am primit facturile la apă, ştim că s-a scumpit dar ce să mai zică oamenii? Săracii nu mai zic nimic, că spun că şi aşa vorbesc singuri. Problema e că orice probleme ai într-o asociaţie nu ai le cine să te plângi să te ajute. Dacă unu face gălăgie toată noaptea şi chemi poliţie, zic că nu e treaba lor. Dacă locatarii aruncă în canalizare tot felul de gunoaie şi o înfundă periodic iar nu ai la cine să apelezi. Eu m-am înscris în audienţă şi la domnul primar Boc să discut problemele astea, dar în mine rândul cândva prin martie”, explică şi Gheroghe Ţăranu, administrator de bloc.

Apa şi canalizarea, scumpite din cauza banilor europeni

Reprezentanţii Companiei de Apă Someş susţin că scumpirile au intrat în vigoare de la 1 august. “Este vorba despre un preţ de 3, 26 de lei per metru cub la apă şi 3, 46 de lei la canalizare. Preţurile au crescut în urma angajamentelor luate de companie în proiectele de modernizare, acele proiecte din cadrul POS cu finanţări de 196 de milioane de euro din care 75% sunt fonduri nerambursabile. Pentru diferenţă s-au luat şi credite, iar compania s-a angajat pentru plata creditelor la o ajustare anuală a tarifelor, până cel târziu la 1 iulie cu rata inflaţiei şi cu creşterea preţului în termeni reali”, a explicat purtătorul de cuvânt al Companiei de Apă Someş, Lucian Croitoru. În ultimii trei ani la Cluj preţurile la serviciile de furnizare apă potabilă şi canalizare au crescut constant, cu procente deloc neglijabile. Cea mai mare creştere a fost înregistrată la canalizare care de exemplu s-a scumpit la Cluj cu mai mult de o treime, mai exact cu 36, 22%. Dacă în 2011 clujenii plăteau pentru un metru cub de apă 2, 96 de lei, acum plătesc 3, 26, adică o scumpire de peste 10% numai în ultimii ani.

SĂLAJ

Factura comună pentru apa potabilă, refuzată de locatarii din 89 de blocuri din Zalău

După aproape trei ani de când Compania de Apă Someş a impus sistemul de facturare la comun a apei, care îi obligă pe locatarii unui condominiu (bloc) să plătească împreună, neindividualizat,   facturile, la Zalău mai sunt încă peste 80 de blocuri care refuză cu îndârjire acest sistem.

„Cu ce drept mă leagă pe mine de vecinul? Ce vină am eu că el poate nu vrea sau nu are de unde să plătească?”, se întreabă, revoltat, Ioan Marton, un locatar dintr-un astfel de bloc (D 14, de pe strada General Dragalina din Zalău). Revolta zălăuanului a fost amplificată după ce luni s-a dus la unul dintre ghişeele Sucursalei Sălaj a Companiei de Apă Someş pentru a-şi plăti factura pe luna octombrie şi a avut surpriza să i se refuze încasarea, pe motiv că nu se mai încasează individual, ci numai pe bloc. Bărbatul spune că în blocul său nu vrea nimeni să îşi ia angajamentul de a semna contract cu Compania de Apă, acesta fiind motivul pentru care acolo facturarea s-a făcut până acum individual.

De cealaltă parte, directorul Sucursalei, Eugen Pop, susţine că, până la urmă, unul dintre locatari va trebui să îşi asume acel angajament pentru că este singura soluţie legală. „Indiferent cum se înţeleg, până la urmă trebuie să respecte legea. Iar legea spune că pentru fiecare imobil există un singur racord de apă şi canalizare. Eu pot să emit factură doar pe acel racord. Dincolo de contorul de branşament, este proprietate privată”, se justifică Pop.

Potrivit lui Eugen Pop, dintre cele aproximativ 1.100 de blocuri sau scări de bloc câte sunt în Zalău, pentru 1.000 au fost încheiate deja contracte cu şeful asociaţiei de locatari, în puţinele cazuri în care acestea există, cu şeful de scară ori cu orice alt locatar dispus să bată lunar la uşile vecinilor pentru a aduna banii pentru factura comună transmisă de Compania de Apă. Director admite că au mai rămas, totuşi, 89 de blocuri sau scări cu care nu s-a putut ajunge la un consens, dar susţine că şi acestea vor intra, cât de curând, în legalitate. „Nu le putem furniza apă dacă nu încheie aceste contracte”, a vertizează el.

O variantă de compromis, dar legală, ar fi ca locatarii să îşi monteze contoare pentru apă în exteriorul apartamentelor, ceea ce ar presupune o investiţie suportată de aceştia. „Noi îi vom ajuta pe cei ce vor dori să apeleze la această soluţie făcând gratuit proiectul tehnic şi nepercepând taxe pentru avizele de care au nevoie. De asemenea, pot să îi recomand direct la producătorii de contoare şi ţeavă, că să poată cumpăra aceste produse la cel mai mic preţ posibil”, ne-a declarat Pop.

Zălăuanul revoltat, Ioan Marton, spune, însă, că o astfel de investiţie se ridică, în cazul blocului său, la 30.000 de lei, sumă care, în opinia sa, nu se justifică a fi cheltuită. „Cu banii ăştia îmi fac un foraj sub bloc şi nu le mai plătesc nimic”, spune el, adăugând că, dacă le va fi tăiată apa pentru că nu încheie contractul de facturare la comun vor da compania în judecată.

Problemele dintre Compania de Apă şi zălăuani au apărut la sfârşitul anului 2010, când, printr-o modificare a Regulamentului serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare, s-a adus o modificare esenţială în relaţia cu consumatorii: nu se mai puteau face contracte pe apartamente, ci numai pe bloc sau asociaţie de proprietari. Persoana desemnată de locatari pentru a încheia contractul este, în noile condiţii, persoana pe numele căreia se emite factura şi care trebuie, apoi, să împartă suma pe apartamente, să adune banii şi să plătească apoi la ghişeu.

Negrești-Oaș    

Contorizarea individuală, soluție pentru reducerea facturilor

Locuitorii din Negrești-Oaș sunt obligați să plătească și facturile de apă ale vecinilor din Certeze. Aproape toate casele din Certeze, dar și câteva păstrăvării și chiar societăți, se alimentează din conductele Apaserv pe care le-au înțepat pe alocuri pentru a-și putea duce pe cont propriu apă la proprietăți.

Pentru negreșteni problema este cu atât mai mare cu cât, în special la blocuri, nu au montate contoare. Ceea ce înseamnă că ei plătesc în sistem paușal și pentru consumul certezenilor. Așa s-a ajuns ca o familie de două persoane să plătească în jur de 100 de lei pe lună, deși nu are apă la robinet nici măcar pentru a face mâncare.

Directorul tehnic al SC Apaserv SA Satu Mare, Ioan Leitner, a subliniat faptul că principala problemă în ceea ce priveşte situaţia creată la Negreşti o reprezintă consumul excesiv în gospodăriile din Certeze. „Locuitorii din comuna Certeze folosesc cantităţi mari de apă pentru irigarea grădinilor, dar şi în alte scopuri, motiv pentru care negreştenii nu au apă la robinete. Problemele apar mai ales ca urmare a creşterii consumului pe branşamentele necontorizate. Desigur, pe termen scurt ne gândim să contorizăm individual şi astfel apa va fi suficientă şi de bună calitate”, spune Leitner.

Preţul apei canalizate, mai mare cu peste 26 la sută

Zilele acestea, sălăjenii racordaţi la sistemul de alimentare cu apă al Companie de Apă Someş Cluj – Sucursala Sălaj vor primi facturi semnificativ mai mari decât cele de luna trecută, după ce oficialii companiei au majorat, cu începere de la 1 septembrie, preţul apei potabile şi a celei canalizate. Majorarea preţului este motivată de directorul sucursalei sălăjene, Eugen Pop, prin programul convenit cu Banca Europeană de Investiţii, care a creditat compania în programul de reabilitare a reţelei de canalizare. La apa potabilă, preţul unui metru cub a crescut cu aproape 10 la sută, de la 2, 99 lei cât se plătea până acum, la 3, 26 de lei. La apa canalizată majorarea depăşeşte 26 de procente, preţul ajungând de la 2, 74 de lei pe metru cub până acum, la 3, 46 de lei de luna aceasta. Întrebat de ce apa canalizată a ajuns să fie mai scumpă decât cea potabilă, Eugen Pop spune că este “o chestiune normală, întrucât cu epurarea apelor menajere sunt costuri mult mai mari decât cu tratarea apei de băut”, .

Nu la fel de normală li se pare această „chestiune” clienţilor casnici, care consideră că nu ei trebuie să plătească pentru epurarea apei canalizate. „Staţia de epurare a fost modernizată cu fonduri europene, iar pentru reactivi şi ce le mai trebuie lor acolo consider că plătesc suficiente impozite. Nu este normal să plătesc tot eu”, ne-a declarat Adriana Sas, o femeie ce locuieşte într-un bloc din Dumbrava Nord.

SATU MARE

Apa s-a scumpit cu 40% în ultimii doi ani

Prețul apei a crescut constant la Satu Mare, după ce operatorul de apa a obținut o finanțare europeană nerambursabilă de 108 milioane de euro pentru reabilitarea rețelelor de apă și canalizare din județ. Una din condițile impuse prin contractul de finanțare a fost ca Apaserv să fie pe profit. Conform graficului stabilit cu Ministerul Mediului, din 1 iulie 2010 a fost prevăzută o creştere de 7, 5% (la care se adauga inflaţia şi TVA-ul) faţă de tariful de 2, 74 lei/mc existent în acel moment. Această creştere nu a fost însă aplicată la data respectivă, astfel că abia din 1 iulie 2011, preţul apei potabile a fost majorat la 3, 48 lei /mc, iar preţul pentru canalizare a fost stabilit la 2, 56 lei/mc. În 1 iulie 2012 a fost operată o nouă  creştere de 2% a preţului  apei, iar pentru 2013 se prevede doar o creştere de 1%. Vârful se va înregistra în 2014, când va fi operată o majorare de 10%.  În prezent, preţul unui mc de apă este de 3, 85 lei, iar cel pentru canalizare la 3, 21 lei, prețuri mai mari decât în județele învecinate.

MARAMUREȘ

În 8 ani, apa s-a scumpit cu 500%

În nouă localităţi din Maramureş, SC Vital deţine monopol la serviciile de apă şi canalizare oferite populaţiei. Ultima ajustare de preţ a fost făcută la 1 iulie 2013, astfel că preţul la apa potabilă este acum de 3, 03lei/mc, iar la canalizare – epurare este de 1, 94 lei/mc, preţuri la care se adaugă TVA. Aceste tarife sunt aplicate în toate localităţile unde operează societatea: Baia Mare, Baia Sprie, Cavnic, Seini, Sighetu Marmaţiei, Târgu Lăpuş, Tăuţii Măgherauş, Ulmeni şi Vişeu de Sus. Precedenta modificare a preţurilor şi tarifelor practicate de Vital pentru apă şi canalizare a fost făcută la data de 1 iulie 2012. Atunci, s-au unificat preţurile şi tarifele pentru toate localităţile în care Vital, acestea fiind: 2, 66 lei fără TVA pentru apa potabilă şi 1, 47 lei/mc fără TVA pentru canalizare/epurare.

În ultimii opt ani, preţul la apă şi canalizare în Maramureş a crescut cu 500%. Astfel, în mai 2004, Vital deservea 84% din populaţia municipiului Baia Mare, şi peste 1.700 de firme. Preţul unui metru cub de apă era de 0, 62 de lei/mc, iar taxa de canal era 0, 29 de lei/mc. Maramureşenii sunt extrem de nemulţumiţi de preţurile exorbitante practicate de Vital. Societatea are în derulare un program realizat dintr-un împrumut de la BERD prin care urmează să facă reabilitări masive în mai multe localităţi din judeţ. Cu toate acestea, primii care au ieşit din Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) au fost borşenii care au decis că preţurile sunt mult prea mari comparativ cu serviciile oferite. După exemplul lor şi alte localităţi din judeţ vor să spargă monopolul. Mai mult, reprezentanţii societăţilor comerciale din judeţ au cerut ajutorul prefectului de Maramureş pentru că sunt, de asemenea, nemulţumiţi de preţurile foarte mari practicate de Vital.

 

[stextbox id=”custom” caption=”Apă gratis în Irlanda”]Locuitorii Irlandei nu au nici un fel de probleme cu facturile la apă. Şi aceasta nu are deloc legătură cu faptul că în Irlanda plouă mult. Taxarea apei pentru consumatorii casnici a fost suspendată de Guvern în 1997. Aşa că apa potabilă furnizată oamenilor este gratuită. Doar consumatorii comerciali plãtesc apa. Chiar și în cazul lor tarifele sunt stabilite de autoritățile locale, fãrã ca acestea sã obținã nici un fel de profit din prețul încasat. Restul cheltuielilor, deloc neglijabile, sunt suportate din bugetul public. Astfel, potrivit presei irlandeze, ministrul Mediului, Phil Hogan, a declarat cã tratarea apei uzate consumate de populaþie costã anual 1 miliard de lire sterline. Dupã cinci ani de la implementarea acestui sistem, autoritãțile au început din 2012 sã discute despre posibilitatea introducerii taxãrii apei și pentru populație. Dezbaterea a durat peste un an  și s-a decis ca prima facturã la apã care va fi plãtitã de populaþie sã fie în ianuarie 2015. Pânã atunci irlandezii se pregãtesc pentru noul sistem de taxare a apei. Cea care stabilește regulamentul pentru taxare și tarifele este Comisia pentru Reglementarea Energiei, iar facturile și încasãrile la apã vor fi gestionate de o autoritae publicã nou creatã, Irish Water. Dupã mai multe discuții și consultãri autoritãțile au decis sã elaboreze și sã implementeze un program național de instalare a contoarelor de apã pentru fiecare locuinþã. Instalarea acestora a și început în unele regiuni, iar prima factură cãtre populaþie va fi emisã în 2015. Costul estimat pentru instalarea contoarelor este de 500 de euro și va apãrea ca și cost lunar pe factura de apã. Pentru ca acest cost sã poatã fi suportat ușor de toți irlandezii, directorul executiv al Irish Water, John Tierney a declarat cã cel mai probabil costul pentru contoare va fi împãrțit în rate lunare pe o perioadã de pânã la 20 de ani, ceea ce înseamnã un cost lunar de circa 2 euro. Pentru locuințele care nu pot fi dotate cu aceste contoare individuale de apã și care reprezintã o treime din totalul locuințelor, se va stabili o medie de consum, iar factura care va fi plãtitã va fi în medie de 300 de euro. Pânã în octombrie 2014 se estimeazã cã 420.000 de case vor avea contoare instalate pânã la prima facturã emisã, iar ulterior numãrul acestora va crește la circa 630.000 de locuințe. Pentru procesul de instalare a contoarelor autoritãțile au anunțat cã vor crea 1600 de noi joburi, iar proiectul se va încheia la finele lui 2016. Irlanda are în prezent o rețea de furnizare a apei potabile de 25.000 de kilometri.[/stextbox]

Autori: Claudia Romitan, Olimpia Man, Ciprian Fabian

Distribuie:

Postaţi un comentariu