Aurelia Cristea: Legea anti-fumat vine prea târziu, după ce au murit zeci de mii de români

Deputatul Aurelia Cristea, iniţiator al legii anti-fumat, spune că interzicerea fumatului în spaţiile publice vine prea târziu în România, pentru că, între timp, foarte multe persoane şi-au pierdut viaţa din cauza fumatului pasiv.

„Legea care interzice fumatul în spațiile publice închise intră în vigoare în România cu 14 ani întârziere – o „greșeală” de abordare a principiului unei legi pe care multe alte țări europene au corectat-o de mult timp. României și oamenilor ei politici le-a luat 14 ani. 14 ani în care s-au pierdut, anual, 5700 de vieți datorită fumatului pasiv. 79.800 de oameni. Această imagine, a unui oraș de mărime medie, “ars” de pe harta României în 14 ani, a fost motorul acestei inițiative. Și a mai avut un motor secundar: peste 250 de organizații non-guvernamentale, dintre care peste 150 de organizații de tineret- care au „strigat” zilnic, timp de aproape un an, ceea ce toate studiile o arătau: că tinerii României cer oamenilor politici să le apere dreptul la sănătate, lor și generațiilor viitoare – peste 80% din tinerii și cetățenii acestei țări au afirmat sprijinul pentru demers”, a spus, pentru Transilvania Reporter, Aurelia Cristea.

Citiți și: Grecii ignoră pe scară largă legea antifumat valabilă din 2010

Deputatul clujean mai spune că îşi doreşte ca prin această lege să fie protejată sănătatea oamenilor şi că toată problema ţine şi de responsabilitatea fiecăruia: „Îmi doresc ca această lege să reprezinte, înainte de toate, prima lege care are drept unic scop protejarea sănătății comunității- într-un mod care o face diferită de orice altă lege- prin înțelegerea responsabilității individuale în spațiul public, prin asumarea acelor comportamente care să nu îl afecteze în nici un fel pe cel de lângă noi, prin respect unul față de celălalt. Este o viziune de responsabilitate individuală în spațiul public care sper să se extindă nu doar altor inițiative legislative, dar și spiritului nostru de comunitate. Doar atunci când aceste principii fundamentale ale unei conviețuiri sociale vor fi asimilate pe deplin, vom putea să afirmăm cu certitudine că am pus o cărămidă mică, dar trainică, la fundația viitorului copiilor de azi”.

Potrivit Aureliei Cristea, legea anti-fumat este foarte clară şi nu mai are nevoie de norme de aplicare şi, în opinia sa, nu există metode prin care legea să poată fi eludată.

„Legea nu are prevăzute norme de aplicare, pentru că este o lege extrem de clară şi definită în conformitate cu obligaţiile internaţionale pe care România şi le-a asumat. Este important de precizat că în România exista o lege în vigoare din 2005, legea nr. 332, prin care România s-a angajat, ca parte a Convenţiei Cadru privind controlul tutunului, să adopte o astfel de măsură, alături de alte măsuri care să reducă impactul consumului de tutun. Guvernul României pregăteşte un set de instrucţiuni pentu legea 15/2016 care vor fi făcute publice în cursul zilei de 16 martie. Nu, nu există “portiţe” de scăpare şi este total greşit să privim o astfel de lege, care împactează sănătatea publică, din punct de vedere al portiţelor de scăpare- respectarea legilor face parte dintr-un exerciţiu de democraţie, civilizaţie şi trai în comunitate pe care e nevoie, mai mult decât oricând, să îl arătăm generaţiilor tinere. Cluburile private vor putea funcţiona atâta timp cât nu desfăşoară activitate economică şi nu există personal angajat”, a subliniat Aurelia Cristea.

Totuşi, cu toate că şi alte ţări au legi similare, în unele dintre acestea, reglementările legii nu se aplică, un exemplu în acest sens fiind Grecia. Aurelia Cristea spune, în schimb, că în alte ţări europene legea funcţionează şi că, până la urmă, ţine de voinţa autorităţilor.

„Legea nu se aplică în anumite ţări din motive care ţin de capacitatea autorităţilor de a controla şi impune sancţiuni – exemplul Greciei este unul special în acest sens, pentru că acolo legea este implementată de către inspectorii sanitari, cu efective extrem de reduse. Tocmai de aceea, în România, responsabilităţile au fost extinse către reprezentanţii Poliţiei Locale/Naţionale, cu o mai mare capacitate de a acţiona în teritoriu. Pe de altă parte, există exemple ca Anglia, Irlanda, Ungaria, Bulgaria, Rusia, unde legea este aplicată cu succes de mulţi ani”, a menţionat Aurelia Cristea.

Citiți și:

De pe Piezișă, fumul se ridică

Regizorul Traian Savinescu, fumător de cursă lungă

„Afacerile fără fum”, sabotate de legea antifumat?

Clujenii: Pro sau împotriva legii fumatului?

Afaceri fără fum