88 la sută din clujeni cred că orașul va fi Capitală Culturală Europeană în 2021

Forin Moroșanu, președintele Asociației Cluj Capitală Culturală Europeană (stânga), alături de sociologul Vasile Dâncu (centru) și expertul cultural Szakats Istvan (dreapta)/ Foto (c) Marius Avram - TR

Aproape 70% dintre clujeni se declară dispuşi să se implice pentru a sprijini demersurile pentru ca oraşul lor să obţină statutul de Capitală Culturală Europeană 2021. De asemenea, 88% cred că orașul lor are șanse ridicate de a primi acest titlu.

Datele sunt relevate de prima cercetare cu privire la percepţiile şi atitudinile populaţiei municipiului Cluj Napoca privind posibilitatea ca oraşul să obţină statutul de Capitală Culturală Europeană în anul 2021, cercetare realizată de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES în luna mai 2013.

Astfel, 81 la sută dintre cei chestionați au declarat că au auzit de candidatura orașului pentru titulatura de Capitală Culturală Europeană în 2021. De asemenea, 93 la sută dintre repondenți au o părere bună sau foarte bună despre candidatură. Nici la capitolul optimism, clujenii nu stau rău: 35 la sută sunt sigur că orașul lor va fi capitala culturală în 2021, în timp ce peste jumătate, 53 la sută, cred că orașul „probabil” va obține nominalizarea.
Potrivit sondajului, 58% dintre cei chestionaţi susţin că au participat o dată sau de câteva ori pe an la activităţi culturale, iar 13% spun că fac acest lucru o dată sau de câteva ori pe lună. De asemenea, 2% spun că participă la activităţi culturale o dată sau de câteva ori pe săptămână, iar 11% participă o dată la câţiva ani. 15% spun că nu participă niciodată la activităţi culturale.

Mai mult, din totalul celor 84% care participă la activităţile culturale, 61% susţin că le-ar plăcea să participe mai des la asemenea activităţi. Pe de altă parte, 27% dintre cei chestionaţi nu alocă nici un leu pentru activităţi culturale, iar alţi 27% alocă între 1 şi 50 de lei lunar. De asemenea, 56% dintre cei chestionaţi spun că au citit literatură de specialitate o dată/de două ori pe an sau niciodată, 75% nu au participat niciodată la un spectacol de operă, 64% n-au vizitat o expoziţie de artă, 62% n-au fost la cinema, 61% n-au fost la teatru, iar 74% n-au fost niciodată la bibliotecă. În schimb, 86% dintre respondenţi au acasă dicţionare de limbi străine, 67% au enciclopedii, câte 45% au dicţionare specializate pe teme şi tablouri clasice, iar 41% susţin că au cărţi vechi, valoroase.

„Am descoperit un lucru – pe care îl ştiam ca principiu, dar nu ştiam dimensiunile: Clujul este probabil oraşul cu cea mai mare viabilitate culturală, cu cea mai mare bogăţie de activităţi culturale şi de consum cultural. Oamenii participă la activităţile culturale, de asemenea cheltuie foarte multe resurse pentru activităţile culturale din Cluj-Napoca, există o aspiraţie spre ideea de Capitală Culturală Europeană şi o disponibilitate a oamenilor de a-şi intensifica asemenea tip de comportament. Pe de altă parte, indicatorii arată şi faptul că există o motivaţie importantă pentru consum cultural, oamenii se definesc ca fiind consumatori de cultură, au identitate bazată pe consumul de cultură şi proiectează şi oraşul într-o asemenea perspectivă, astfel încât din perspectiva oamenilor, a opiniei publice, a cetăţenilor, Cluj-Napoca are toate şansele să aibă o candidatură puternică pentru titlul de Capitală Culturală Europeană. Mai rămâne să vedem ce vor face instituţiile, cum vor sprijini această pornire a oamenilor”, a declarat, luni, într-o conferinţă de presă, preşedintele IRES, sociologul Vasile Dâncu.

Rezultatele studiului au fost prezentate, luni, 8 iulie 2013, de către prof. univ. dr. Vasile DÂNCU, preşedintele Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES, într-o conferinţă de presă organizată de Asociaţia “Cluj-Napoca – Capitală Culturală Europeană”.
[stextbox id=”custom” defcaption=”true”]O analiză amplă a consumului cultural din Cluj puteți citi, mâine, în ediția tipărită a cotidianului Transilvania Reporter.[/stextbox]