Toate-s vechi și nouă toate. Remanierea educației românești, vorbe și fapte

 

Dezvoltare personală și jocuri la preșcolari, cadre didactice evaluate după notele elevilor, pragul minim de accedere la liceu, alte grile și chineza la Bacalaureat sunt doar câteva dintre schimbările vehiculate anul acesta referitor la sistemul de învățământ. Deși societatea civilă s-a polarizat deja în jurul opiniilor față de schimbările propuse, multe dintre acestea se află încă în stadiul vorbe și doar câteva dintre reforme vor avea un impact real chiar și în cazul implementării lor.

Anul acesta se împlinesc 30 de ani de la căderea regimului comunist în România, ultimele trei decade românești aflându-se sub semnul tranziției și al reformării instituționale, politice și economice. Aceste reforme aplicate în sistemul românesc de educație a dorit să vizeze deopotrivă modernizarea și occidentalizarea educației la noi în țară, reușitele reale fiind mai mult sau mai puțin parțiale. În 30 de ani, la cârma sistemului românesc de educație s-au perindat 26 de miniștrii, ultimul ocupând această funcție doar temporar. Frecventa rotație a cadrelor și creatorilor de politici publice în educație a îngreunat implementarea unei strategii naționale coerente și unitare pentru educație, la fel cum nu a contribuit la continuitatea proiectelor. Ca în fiecare an, la-nceput de an școlar vestea înnoirii straielor sistemului de învățământ se propagă cu viteză maximă în societatea civilă, chiar dacă multe dintre noile schimbări nu sunt altceva decât vechi proiecte implementate parțial.

Câteva noutăți sunt totuși, însă nu neapărat dintre cele mai bune. 2019 este primul an din 1989 încoace când România are mai puțin de 3.000.000 de copii. Într-un singur an școlar numărul de elevi a scăzut cu 189.000 față de anul trecut. Dintre aceștia, 44.000 au părăsit țara împreună cu părinții lor. S-au pierdut astfel peste 1.700 de clase a câte 25 de elevi. Satele și orășelele au pierdut cele mai multe școli, numărul total al școlilor s-a micșorat ultimii ani cu 1.183 de școli, de la 8.230 de școli în 2007 la 7.047 de școli în 2017. Doar 4.000 de clădiri au autorizație ISU, iar 1.200 de școli au încă toaleta în curte. Pe măsură ce învățământul de stat pierde teren, în 2018 s-a estimat că cifra de afaceri a sistemului privat de învățământ a ajuns să se ridice la 36,6 milioane de euro.

Remanieri pe toată linia. Faza discuțiilor

Schimbările preconizate în sistemul de educație se află în mai multe faze de implementare și vizează toate etapele învățământului preuniversitar. Pentru cei aflați la grădiniță, ministerul dorește trecerea de la acumularea cunoștințelor tehnice către creșterea activităților dedicate dezvoltării personale și mai mult timp rezervat jocurilor și socializării. Cei aproximativ 700.000 de preșcolari vor experimenta pe pielea lor această modificare de paradigmă, prima de acest fel din ultimii 10 ani.

Elevii de gimnaziu vor continua să dea testele de evaluare din clasa a II-a, a IV-a și a VI-a, noutatea în acest caz fiind posibilitatea ca aceste rezultate să fie utilizate pentru evaluarea activității cadrelor didactice, iar acolo unde va fi cazul se discută chiar de obligativitatea dascălilor de a da explicații și de a oferi un plan de compensare pentru elevii cu rezultate slabe și în cazul cărora nu se observă un progres în cei 4 ani. Deși s-a discutat mult despre această schimbare, trebuie totuși spus că ea se află doar la stadiul de discuție, nefiind legiferat nimic în acest sens. După cum explică Valentin Cuibus, inspector general la Inspectoratul Școlar Județean Cluj, „Examenele acestea la la a II-a, a IV-a și a VI-a reprezintă o chestiune veche de ani de zile, fiindcă ele se dau deja de mulți ani. Dacă ar fi într-adevăr ca ele să devină și niște instrumente pe care le putem folosi în evaluarea performanței cadrelor didactice sau pentru a dezvolta o strategie, sau în alt fel, atunci da, ar fi o noutate, însă deocamdată aceste lucruri sunt la stadiul de discuții, nimic nu este încă definitivat“.

Valentin Cuibus a adăugat și că evaluări există deja în sistemul de educație, însă nu toate sunt utile, la fel cum și unele dintre ele ar putea fi mai bine implementate pentru a fi cu adevărat de folos elevilor, cadrelor didactice și celor care se ocupă de crearea și implementarea strategiilor de dezvoltare ale sistemului de educație. „Despre testele PISA pot spune că ele sunt necesare, dar nu sunt neapărat utile, fiindcă e prea puțin pentru a le folosi spre a face o evaluare a întregului sistem pornind de la câteva școli alese în mod aleatoriu. Oricum, este bine că există teste de evaluare pe parcursul activității școlare a elevului, fiindcă e bine ca acesta să aibă niște referințe în legătură cu parcursul său școlar și să știe cum stă și unde mai are de lucru. Oricum, la noi, în județul Cluj, de ani de zile deja facem anual analize în școli după susținerea examenelor de la sfârșitul clasei a VIII-a și a XII-a, pentru a vedea unde și de ce au existat rezultate așa bune sau de ce rezultatele elevilor nu au fost tocmai optime. Acest lucru se realizează în Cluj, însă nu este o practică generalizată în toate județele din țară“, a spus șeful ISJ Cluj.

Școala de meserii versus educația, brățară de aur

Cele mai multe discuții s-au purtat zilele acestea în jurul prevederii referitoare la obligativitatea obținerii notei 5 pentru a putea accede la liceu, în cazul obținerii unei note sub 5 elevii fiind repartizați către școli profesionale. Această decizie a fracturat societatea românească în mai multe tabere de opinii. Din partea celor aflați la guvernare au venit asigurări că această decizie nu va bloca accesul elevilor către licee și facultăți, deoarece după încheierea celor 3 ani de școli profesionale, elevii au posibilitatea înscrierii în clasa a XI-a la liceele serale, iar apoi să susțină Bacalaureatul și admiterea la facultate. De către Administrația Prezidențială și o parte a societății civile măsura a fost întâmpinată cu neîncredere, ca fiind în detrimentul elevilor și al dezvoltării lor educaționale, din perspectiva imposibilității recuperării decalajelor de pregătire dintre elevii de la școlile profesionale și cei aflați la liceu.

Nici Bacalaureatul nu scapă neremaniat, reprezentanții Ministerului Educației discutând introducerea subiectelor tip grilă la mai multe materii (cu scopul creșterii obiectivității notării) și posibilitatea de a introduce în cadrul Bacalaureatului de anul viitor limba chineză, ca probă opțională.

[stextbox id=’info’ defcaption=”true”]Din luna iunie a acestui an, România are o nouă lege care prevede obligativitatea de a prezenta un certificat de integritate comportamentală, care să ateste că persoanele vizate nu sunt agresori sexuali, de către diverse categorii de angajați, printre care și dascălii. Acest certificat s-ar obține de la poliția locală după verificările făcute în Registrul agresorilor sexuali. Din păcate, deși școala a început deja, aceste certificate și verificările aferente lor nu s-au putut face, deoarece registrul este încă inoperabil. De cealaltă parte, nici dascălii nu sunt la curent cu ce sau unde trebuie să ceară, cum nici autoritățile locale nu știu cum să le elibereze. Diferența dintre acest certificat și cazierul judiciar este că din cazier infracțiunile de natură sexuală se șterg după ispășirea pedepsei și reabilitare, pe când în cazul registrului acestea se vor păstra. Certificatul de integritate comportamentală a devenit obligatoriu pentru personalul didactic, nedidactic și auxiliar și ar fi trebuit prezentat înainte de începerea cursurilor școlare. Potrivit datelor Inspectoratului general al Poliției, din totalul de 236.000 de cadre didactice, doar 3.500 de persoane și-au scos acest cazier până la data de 2 septembrie 2019.[/stextbox]