Toamna se numără partidele. Demos îmbracă uniforma de stânga

Demos dorește să atragă electoratul de stânga prin intermediul măsurilor sociale propuse.

La 1 septembrie 2018, Demos s-a înscris oficial în registrul partidelor politice. Programul partidului reprezintă o provocare pentru celealalte partide declarate de stânga, prin conținutul și amploarea măsurilor propuse. Printre altele, Demos propune și efectuarea unui audit a tuturor contractelor de privatizare și concesionare încheiate de statul român după 1990.

Toamna politică românească debutează în forță cu înscrierea partidului Demos în registrul Partidelor Politice. Noua formațiune politică se prezintă ca o alternativă politică de stânga, în programul său regăsindu-se interesul pentru chestiuni precum migrație, eșecul modelului economic neoliberal, problema accentuării sărăciei și inegalității, precaritatea muncii, slăbirea statului, marginalizarea femeilor, regresul democratic sau distrugerea mediului înconjurător. Deși o parte din media românească îi definește drept radicali sau comuniști, Demos își propune doar o politică coerentă social-democrată, conectată la realitatea materială și socială a României. Conform programului de prezentare, partidul se bate pentru dezvoltare economică durabilă și echitabilă, muncă decentă, societate solidară și servicii publice accesibile, educație publică gratuită și de calitate, justiție eficientă și independentă, mediu curat, hrană, agricultură, cultură.

Referitor la chestiunea programului economic, Claudiu Crăciun, secretarul general al partidului spune că trebuie schimbată direcția, fiindcă „sistemul economic trebuie regândit”. „Nu putem avea o migrație externa ca pe timp de război și sărăcie lucie în multe zone ale țării şi să pretindem că lucrurile merg bine. Nu merg bine deloc. Creșterea economică, mult lăudată, surprinde doar o mica parte a realității. Cifrele privind sărăcia, în special în mediul rural, în rândul copiilor și vârstnicilor, sunt alarmante. Soluţii? Nu există una miraculoasă, ci un efort continuu şi asumat de crea prosperitate pentru toţi. Asta înseamnă un stat social care te ajută să mergi mai departe, fiscalitate care asigură dezvoltarea socială, stimularea formelor economice asociative – cooperatiste, plata mai bună a angajaţilor, combaterea evaziunii şi a transferurilor către paradisurile fiscale. Până acum, elita politică a dorit un stat îndeajuns de bogat încât să îl poată spolia dar şi îndeajuns de slab pentru a nu putea să o controleze. Trebuie să schimbăm direcţia“, a afirmat Crăciun.

Reforme și politici de gen pe agenda politică

Programul Demos e foarte ambițios, atât din perspectiva politicilor economice, cât și a măsurilor sociale propuse, precum: reorientarea resurselor strategice, producția de bunuri cu o valoare adăugată mai mare, reformarea fiscalității după principii progresiste, finanțarea unor politici industriale active, mărirea substanțială a redevențelor obținute de stat pentru explotarea resurselor naturale, dar și altele. Concret, să producem lucruri cu o valoare economică mai mare, să taxăm mediul de afaceri în mod corect, să creștem prețul forței de muncă. Acestea sunt premisele unei batălii mai ample împotriva sărăciei și a polarizării sociale.

Partidul propune și efectuarea unui audit al tuturor contractelor de privatizare și concesionare încheiate de statul român după 1990, măsură care are potențialul de tulbura apele politice și administrative românești. (Această măsură țintește problematizarea procesului de tranziție, dincolo de retorica neoliberală, pentru a investiga politic atât transformările relațiilor de proprietate, cât și cauzele structurale ale migrației masive). Lista de modificări nu se oprește aici, ci continuă cu proiectul de a reforma sistemul electoral și a legislației privind funcționarea și finanțarea partidelor (fixarea limitei de vot la 16 ani, scăderea pragului electoral la 3%, introducerea cotelor de gen, etc…) , adoptarea cu prioritate a legislației privind parteneriatul civil, reformarea politicilor publice cu privire la locuire, reactivarea centrelor de planificare familială, asigurarea unei mese zilnice în toate școlile din România, asigurarea suveranității alimentare, dezvoltarea unor centre socio-comunitare în comunitățile defavorizate.

Oană Băluță, membră a consiliului executiv al Demos atrage atenția asupra importanței politicilor de gen în România, mai ales că în Indexul European al Egalității de Gen, România ocupă locul 26 din 28 cu 52,4 puncte, media europeană fiind 66.2. Pe ultimele locuri se situează Ungaria cu 50.8 puncte și Grecia cu 50 de puncte. Indexul măsoară 6 domenii principale muncă, bani, cunoaștere, timp, putere, sănătate. România ocupă însă ultimul loc în domeniile bani și sănătate.

„Datele statistice ne arată că viața femeilor în România nu este ușoară. Să nu uităm și că există curente de opinie care descurajează femeile să fie autonome și să-și asume roluri publice, promovând limitarea femeilor la roluri familiale și casnice, în detrimentul dezvoltării profesionale și al parteneriatului muncă, viață de familie și profesie“, spune Oana Băluță. Politicile de gen sunt importante tocmai pentru că ele „ urmăresc să includă și categoriile de femei foarte vulnerabile precum femeile rome, lucrătoarele sexuale, femeie din rural, femei sărace etc, adresându-se atât femeilor cât și bărbaților“, a adăugat Băluță.

Toamna fierbinte a referendumului

Deși chestiunea căsătoriilor între persoane de același sex divizează profund societatea românescă, este important de semnalat faptul că acest referendum nu se referă la casătorie, ci conform poziției Demos acesta este o armă politică folosită în scopul acaparării de voturi. Purtătoarea de cuvânt a Demos, Diana Mărgărit, explică că „Statul român are obligația de a garanta respectarea drepturilor și libertăților fără discriminare, după cum s-a angajat în nenumărate rânduri, aderând la convenții și tratate internaționale. Referendumul este doar o armă politică folosită de numeroase partide politice pentru a recupera din pierderile suferite în ochii propriilor alegători. El aduce în atenție o falsă problemă. Lipsa accesului la servicii medicale, de educație, infrastructură sau salarii decente, astea sunt problemele reale ale țării, nu redefinirea redundantă a căsătoriei. Cum ar putea fi vorba despre căsătorie în condițiile în care nici măcar parteneriatul civil nu este agreat? “.

Este clar că chestiunea referendumului privind modificarea constituției împarte partidele politice, Demos poziționându-se și ei împotriva acestui referendum, dar marșând și pe ideea legiferării parteneriatului civil. Oana Băluță declară că: „Curtea Europeană a Drepturilor Omului a indicat că toate statele semnatare ale Convenției Europene a Drepturilor Omului trebuie să asigure protecția lor legală, indiferent de forma pe care o ia aceasta – parteneriat sau căsătorie. Încercarea, prin referendum, de a restrânge definiției familiei din articolul 48 al Constituției în sensul interzicerii exprese a căsătoriei între persoanele de același sex ne arată și mai mult câtă nevoie este de legiferarea parteneriatului civil. Acesta protejează cuplurile alcătuite din persoane de același sex, dar și pe cele heterosexuale care conviețuiesc fără să fie căsătorite“.

Pericolul politic rezidă tocmai în faptul că el poate crea un precedent pentru discriminarea minorităților. Claudiu Crăciun adaugă că „este foarte îngrijorător că există un astfel de proiect, prin care se discriminează împotriva unui grup și drepturilor celor care fac parte din el. Referendumul este foarte important, chiar dacă subiectul nu se afla deloc pe agenda cetățenilor. Dacă se va valida, înseamnă ca orice majoritate este încurajată de acum încolo să se îndrepte împotriva unei minorități. Din acest punct de vedere, organizarea referendumului este o lovitura data democrației. Sa speram ca va fi un experiment al urii și discriminării eșuat“.

Munca și exploatarea pe agenda politică clujeană

La nivel local, Demos își va intra curând în mână demarând o campanie referitoare la muncă și exploatare. Claudiu Turcuș, purtător de cuvânt al Demos argumentează interesul pentru acest subiect afirmând că „ne preocupă munca precară, aflată sub radarul administraţiei şi politicii. Iar această muncă precară o găsim peste tot, de la mamele care cresc copii şi nu li se recunoaşte deloc efortul, până la lucrătorul pe salariul minim sau lucrătorul independent. Nici măcar exponenţii miracolului economic “corporatist” nu sunt protejaţi. Muncesc prea mult şi ajung repede la epuizare. Nu mai vorbim de exemplele cunoscute ale femeilor care lucrează în industria textilă de tip lohn sau ale muncitorilor în construcţii. Peste tot pe unde mergem găsim aceeaşi poveste, plată redusă, condiţii de muncă dificile şi absenţa protecţiei publice pentru lucrători. Este primul pas, de conştientizare. Dar va urma şi formularea de soluţii şi mobilizarea politică pentru punerea lor în practică“, spune Turcuș.

Distribuie:

Postaţi un comentariu