Spitalul regional de urgență Cluj, subiect de dispută între Bruxelles și București

Proiect Spitalul Regional de Urgență Cluj. Foto: CJ Cluj

Realizarea Spitalului regional de urgență la Cluj pare că a intrat total în ceață. Demarată acum un deceniu și jumătate, ideea pare să fi intrat acum pe tărâmul politicului, iar subiectul de dispută îl constituie modul de finanțare al acestui proiect. În primăvară, ministrul Sănătății anunța realizarea nu a unuia, ci a trei spitale de urgență, la Cluj, Iași și Craiova, și indica negru pe alb și sursa de finanțare: bani europeni.

O investiție majoră, deci, pentru care Guvernul României a negociat cu Comisia Europeană alocarea a 150 milioane de euro reprezentând contribuția națională la acest proiect. Ulterior, în martie 2015, a fost stabilită majorarea procentului aferent ratei de cofinanțare națională pentru axele prioritare Dezvoltarea infrastructurii sociale și Asistență Tehnică ale Programului Operațional Regional 2014-2020. Sorina Pintea anunța atunci că speră ca până la sfârşitul anului 2019 să înceapă construcţia a cel puţin două dintre cele trei spitale regionale, precizând că există asigurată și finanţarea.

“Eu cred, sper, ca la sfârşitul anului 2019 să avem deja începută construcţia a cel puţin două dintre cele trei. Finanţarea este asigurată parţial de Comisia Europeană, respectiv 159 de milioane de euro pentru cele trei spitale, iar partea de cofinanţare va fi asigurată de bugetul de stat sau alte surse”, afirma la vremea respectivă ministrul Sorina Pintea, care preciza că în acest an vor fi depuse cererile de finanţare, după care vor fi demarate procedurile de licitaţie pentru cele trei proiecte.

Vâlcov, agitatorul de serviciu

De săptămâna trecută, însă, lucrurile s-au complicat.

Apele au fost agitate de către consilierul guvernamental Darius Vâlcov, care într-o postare pe Facebook sugera că în locul fondurilor europene ar fi mai fezabilă construcția celor spitale în parteneriat public-privat.

„Cifrele nu mint niciodată. Hai sa vedem! Comisia Europeană alocă României 150 milioane euro pentru studiile şi construcţia (inclusiv dotarea) a 3 spitale. Studiile, conform Băncii Europene de Investiţii, cei care le şi elaborează, costă 120 milioane euro. Conform aceloraşi studii BEI, construcţia şi dotarea celor 3 spitale costă 1,2 miliarde euro. (Probabil din cele 30 de milioane euro rămase).Între timp, statul român scoate în parteneriat public privat studiul, construcţia şi dotarea unui spital, cu 140 milioane euro. Asta, ca să înţelegem exact cum stau lucrurile!”, scria Vâlcov pe Facebook.

Spusele consilierului guvernamental au produs rumoare la Bruxelles, comisarul european Corina Crețu răbufnind la adresa suspiciunilor privind viabilitatea realizării acestor obiective de investiții din fonduri UE și folosirea, ca alternativă, a parteneriatelor publice private.

Mâhnire, surpriză și nervi la Bruxelles

Comisarul european pentru politică regională s-a declarat inițial mâhnită de disputele din România privind proiectele celor trei spitale și  a cerut ulterior, pe un ton vehement, clarificări din partea Guvernului în privinţa finanţării spitalelor regionale de la Cluj, Iaşi şi Craiova.

“Noi discutăm de ani de zile, avem corespondenţă între serviciile noastre şi autorităţile naţionale. De pildă, în ceea ce priveşte spitalele regionale, având în vedere progresele care s-au făcut, nivelul foarte înaintat al studiilor de fezabilitate care s-au făcut. Am înţeles inclusiv din declaraţiile doamnei Sorina Pintea că proiectele celor trei spitale regionale de la Cluj, Iaşi şi de la Craiova vor fi trimise la comisie pana la sfârșitul anului. Am subliniat în repetate rânduri cu toate guvernele, începând cu Guvernul Ponta, am semnat în 2015 acest program operaţional regional. A fost dorinţa Guvernului României de atunci să introducem aceste trei spitale regionale- 300 de milioane de euro, 150 de milioane de euro finanţare europeană, 150 de milioane finanţare naţională şi locală. Între timp s-au făcut studiile de fezabilitate. Aici vreau să spun că e o inadvertenţă şi o greşeală în ceea ce s-a declarat, aceea că studiul de fezabilitate al Băncii Europene de Investiţii ar costa 120 de milioane de euro, în realitate costa 1,8 milioane de euro. Este un serviciu oferit de Banca Europeană de Investiţii”, a spus Corina Creţu.

Până acum designul celor trei spitale regionale a costat 105 milioane de euro, din care 40 de milioane pentru spitalul de la Iaşi, 40 milioane pentru cel de la Cluj şi 25 de milioane pentru Craiova.

La începutul săptămânii a avut loc o întâlnire între premierul Viorica Dăncilă și comisarul european pentru politici regionale, pe tema finanțării construcției celor trei spitale regionale, însă lucururile au rămas oarecum în ceață, după ce un comunicat al Guvernului spunea că s-a convenit asupra unei surse de finanțare, fără a se și preciza care este aceasta.

Furtună într-un pahar cu apă și nu prea

În urmă cu două zile, însă, au venit și primele clarificări, și, se pare, că realizarea spitalelor se va face așa cum s-a stabilit inițial, adică cu sprijin de la UE.

“Spitalele acestea trei regionale se vor finaliza din fonduri europene etapizat. Prima etapă de finanţare va fi pentru documentaţia tehnică, care însumează conform datelor furnizate de Banca Europeană de Investiţii 120 de milioane de euro, iar în etapa a doua, până la concurenţa sumei medii de 450 de milioane de euro, se va merge pe construcţie şi dotare, 450 de milioane de euro medie per spital. Atât a ieşit din studiile pe care Banca Europeană de Investiţii le-a prezentat Ministerului Sănătăţii. Deci, vom merge etapizat. Nu excludem faptul că se pot face finanţări şi în parteneriat public privat”, a spus Plumb.

Aceasta a mai spus că “în momentul de faţă România este pregătită să transmită Uniunii Europene, Comisiei Europene, doamnei comisar Corina Creţu, studiile de fezabilitate aferente celor trei spitale regionale”

Potrivit Rovanei Plumb, în 2019, România, împreună cu Banca Europeană de Investiţii, va finaliza și proiectul de execuţie, după care se va face licitaţie în vederea atribuirii contractului pentru construcţia acestor spitale.

Bani europeni vs bani privați

În luna mai a acestui an a apărut o nouă reglementare în ce privește încheierea, derularea și încetarea parteneriatului public-privat. Ordonanța de urgență menită a stimula investițiile private prevede ca studiul de fundamentare a proiectului să demonstreze, pe lângă elementele principale, faptul că mai mult de jumătate din veniturile care urmează să fie obținute de către societatea de proiect din utilizarea bunului/bunurilor sau operarea serviciului public ce formează obiectul proiectului provin din plăți efectuate de către partenerul public sau de către alte entități publice în beneficiul partenerului public.

Legea nr. 233/2016 avea o altă formulare, anume că în contrapartida lucrărilor executate și/sau a serviciului public prestat, plățile efectuate de către partenerul public urmează să reprezinte peste 50% din veniturile obținute de către societatea de proiect.

Mecanismul parteneriatului public-privat introduce, între altele, un termen de peste cinci ani pentru derularea raporturilor contractuale, care să permită partenerului privat recuperarea investiției și realizarea unui profit rezonabil.

Reţinem şi distribuirea riscurilor între partenerul public și partenerul privat, în funcție de capacitatea fiecărei părți contractante de a evalua, gestiona și controla un anumit risc. În legea devenită caducă, condiţionarea era în funcţie doar de capacitatea partenerului public de a gestiona şi controla un anumit risc. Sunt menţinute aceleaşi două forme de parteneriat, parteneriatul public-privat contractual şi parteneriatul public-privat instituțional.

În ce priveşte participarea partenerului public la finanţare, reţinem, ca noutate, limitarea la 25% din valoarea totală a inverstiţiei a cotei de contribuție reprezentată de resurse financiare de altă natură decât fonduri externe nerambursabile și contribuția națională aferentă unor astfel de fonduri. De asemenea, partenerul public poate contribui la realizarea proiectului de parteneriat public-privat prin una sau mai multe modalități, detaliate în ordonanţă, cu menţiunea că în noua reglementare apare şi acordarea de garanții în favoarea finanțatorilor contractului de parteneriat public-privat care sunt instituții de credit sau instituții financiare.

Avantajele PPP

Avantajele parteneriatului public privat nu sunt puține, și se referă în special la

  • mai multă eficiență și performanță economică în îndeplinirea îndatoririlor publice;
  • posibilitatea demarării unui proiect fără obligația identificării de finanțări proprii preliminare integrale pentru finalizarea sa;-
  • promovarea comportamentului managerial;
  • dezvoltarea parteneriatelor durabile și fiabile;
  • posibilitatea reducerii costurilor;
  • eliberarea sectorului public de unele probleme administrative.

Dezavantajele nu sunt de neglijat

Există și voci care critică această formă de colaborare, invocând unele dezavantaje pentru sectorul public, printre care pot fi enumerate:

  • pierderea controlului asupra activităților concesionate
  • creșterea cheltuielilor publice necesare pentru crearea unui mecanism de control crescut din partea instituției publice implicate în parteneriat
  • imposibilitatea monitorizării atente a respectării drepturilor cetățeanului, mai ales în ceea ce privește calitatea serviciului oferit
  • crearea unei stări de dependență a sectorului public față de cel privat și nu în ultimul rând, gradul crescut de complexitate al contractelor ce reglementează o astfel de relație.

 

De asemenea, se consideră că oricând există posibilitatea ca partenerul privat să intre în insolvență sau faliment, ceea ce poate conduce la întreruperea imtempestivă a serviciului oferit, cu efecte negative asupra cetățeanului beneficiar. Cu toate acestea, avantajele oferite de PPP justifică asumarea unor riscuri și din partea sectorului public, experiența dovedind că acest gen de colaborare a adus mai multe efecte benefice pe termen lung decât dezavanataje sau pierderi economice.

Petru Șușca: În privat, costurile cu serviciile de urgență nu sunt sustenabile

”Consider că odată demarate aceste spitale regionale de urgență cu susținere financiară din partea Uniunii Europene, ar trebui continuate aceste demersuri. Dacă astăzi renunțăm la aceste fonduri europene și am căuta să facem un parteneriat public privat, cred că nici în 100 de ani nu se vor termina aceste proiecte. Sigur că finanțarea europeană nu este suficientă, dar cred că va exista o susținere a guvernului dar și una a autorităților locale. Dacă discutăm de Spitalul regional de urgență din Cluj, nu cred că Primăria Cluj-Napoca sau Consiliul Județean Cluj nu ar fi de acord ca într-o oarecare măsură să pună umărul la realizarea acestui mare și necesar proiect.

Astăzi, în domeniul privat se tratează cazurile ușoare și se urmărește câștigul imediat, și să nu uităm că în cazurilor grele se fuge repede-repede la stat. Am să încerc să cuantific acest demers, iar pe viitor, dacă legea îmi va permite, mă voi îndrepta împotriva celor care au generat aceste costuri. Nu mi se pare corect ca să merg la privat, să plătesc taxele de acolo, iar dacă lucrurile se complică să fug la stat, iar statul să cheltuie. Practic, cu alte cuvinte, veniturile sunt ale mele la privat, dar cheltuielile în cazul complicațiilor să le preia statul român. Nu este corect. Mergând mai departe, cred că ar trebui gândite niște proceduri foarte clare în momentul în care faci un parteneriat public privat de o asemenea anvergură. Nu știu câți în România au expertiza și experiența parteneriatului public privat la un asemenea nivel. Ceea ce știu, din experiența de-a lungul celor 4-5 ani de când sunt manager, este că, dacă vorbim despre costurile în urgență, acestea sunt uriașe iar în domeniul privat asemenea costuri nu sunt sustenabile.”,  a declarat Petru Șușca, managerul Spitalului Județean de Urgență Cluj.

Spitalul regional de urgență din Cluj ar urma să aibă circa 800 de paturi,  37 de secții medicale, să fie dotat cu echipamente de ultimă generație, să beneficieze de un heliport etc, iar  investiția s-ar ridica la peste 300 de milioane de euro.

Parteneriat româno-turc pentru spitalul regional din Constanța

Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a continuat, la sfârşitul săptămânii trecute, la Istanbul, discuţiile cu omologul turc, Fahrettin Koca, pentru demararea parteneriatului public-privat ce vizează construcţia spitalului regional Constanţa.

Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Sănătăţii, vizita de lucru a ministrului Pintea în Turcia a avut loc ca urmare a discuţiilor demarate pe 15 octombrie, când a fost semnat Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Turcia privind cooperarea în domeniul sănătăţii şi al ştiinţelor medicale, document care promovează încurajarea reciprocă a investiţiilor în sectorul sanitar.

“Mişcăm lucrurile în ceea ce priveşte construcţia spitalelor regionale aşa cum ne-am asumat în programul de guvernare. Anul acesta am avansat mult procedurile de pregătire a proiectele spitalelor regionale Cluj, Craiova, Iaşi. Pentru aceste unităţi, încă din anul 2017, Ministerul Sănătăţii beneficiază de asistenţă tehnică de la BEI pentru elaborarea documentaţiei pentru studiile de fezabilitate, depunerea Aplicaţiilor de finanţare şi lansarea procedurilor de licitaţie pentru finalizarea investiţiilor. Pentru construirea viitorului spital regional Constanţa, am început la mijlocul lunii discuţiile pentru încheierea unui parteneriat public-privat cu Turcia. Spitalul se va construi după modelul unuia din marile unităţi sanitare din Turcia. Va fi un spital cu o capacitate de până la 1.000 de paturi, care va cuprinde toate specialităţile medicale”, a declarat ministrul Sorina Pintea, citată în comunicat.

De asemenea, Pintea l-a informat pe ministrul turc că, în conformitate cu Acordul de întelegere semnat acum 2 săptămâni la Ankara, Ministerul Sănătăţii din România a desemnat reprezentanţii care vor face parte din grupul de lucru mixt, urmând ca nominalizările să fie trimise părţii turce în cel mai scurt timp.

La rândul său, ministrul turc Fahrettin Koca a reafirmat interesul Turciei privind finalizarea în termen de 2 luni a unei înţelegeri privind demararea unui parteneriat public – privat.

“Pacientul român se află în centrul politicilor promovate de Ministerul Sănătăţii. Dorim ca viitoarea noastră colaborare să vizeze în special pacienţii români cu vârsta cuprinsă între 0-18 ani, care vor beneficia de tratament în Turcia pentru anumite patologii”, a mai spus Sorina Pintea, conform aceleiaşi surse.

Centru Regional de Transplant la Cluj?

Autoritățile județene, alături de cei din Agenția Națională de Transplant, iau în calcul construirea la Cluj a unui alt obiectiv important pentru regiunea de NV a țării, anume un Centru Regional de Transplant. Domeniul este unul destul de delicat, având în vedere problemele cu care se confruntă România la acest capitol.

Directorul Agenţiei Naţionale de Transplant, Anca Baculea, declara recent că se încearcă resuscitarea activității de transplant, una foarte scăzută în ultima perioadă.

“Avem o întrunire de lucru cu coordonatorii intraspitaliceşti de transplant şi cu coordonatorii regionali din toată ţara, prin care vom încerca să resuscităm activitatea de transplant de la noi din ţară. În momentul de faţă, activitatea de transplant s-a redus ca număr, atât al pacienţilor transplantaţi, cât şi al identificării donatorilor în moarte cerebrală. Având aceste probleme, încercăm să identificăm soluţii care să ne ajute să creştem activitatea de transplant în România”, a spus Anca Baculea, sâmbătă, la Cluj.

Potrivit acesteia, în acest an au fost numai 44 de donatori în moarte cerebrală, faţă de 130 în 2016.

“În acest an, avem 44 de donatori în moarte cerebrală de la care s-au prelevat organele, de la care am primit acordul familiei să prelevăm organele. Este o altă problemă la noi în ţară – acordul pentru prelevarea de organe. De foarte multe ori familia nu este de acord. (…) Spania este campioană şi acolo discutăm de foarte mulţi donatori în moarte cerebrală, dar acolo e acordul prezumat, adică pacientului care este în moarte cerebrală automat i se prelevează organele. La noi în ţară încă nu putem discuta despre aşa ceva, cred că poporul român nu este pregătit încă pentru a avea un acord prezumat. Dar oricum este foarte importantă o campanie în media de informare a cetăţenilor, să ştie că pot sprijini. Este foarte important ca societatea civilă să înţeleagă ce rol imens are pentru a avea această activitate de transplant şi a fi în regulă şi la noi în ţară”, a precizat Baculea.

O altă problemă o constituie lipsa de motivare a celor care se pot implica în activitatea de transplant.

“Acesta este scopul întâlnirii de astăzi (sâmbătă, 27 octombrie), în primul rând identificarea pacienţilor în moarte cerebrală, identificare pe care o fac medicii anestezişti. (…) Ne-am întâlnit să vedem care sunt cauzele, piedicile. Foarte mulţi se plâng că nu este un cadru legislativ coerent, nu sunt încadraţi, nu au contract de muncă bine definit, practic ei nu au motivare şi cadru legislativ care să le permită să-şi desfăşoare activitatea în bune condiţii. (…) Suntem şi foarte puţini. În momentul de faţă, avem şase coordonatori regionali angajaţi ai Agenţiei Naţionale de Transplant, cu jumătate de normă, în Bucureşti o persoană, două persoane în regiunea Banat-Crişana, avem în Cluj o persoană, în Târgu Mureş şi Iaşi”, a mai spus Anca Baculea.

În prezent, discuțiile referitoare la construcția unui Centru regional de transplant la Cluj sunt încă în faza incipientă, însă, potrivit unor surse din cadrul Consiliului Județean și a Spitalului Judeețean de Urgență din Cluj, proiectul va fi demarat în perioada următoare, în acest moment căutându-se o locație potrivită pentru o asemenea investiție.

 

 

Postaţi un comentariu