România vrea să construiască 200 de creșe „verzi” prin programul PNRR

Foto: Centrul Bugetar Creşe

Statul român propune prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) construirea a 200 de creșe „verzi”. Acestea ar trebui să utilizeze energie regenerabilă, urmând ca personalul anagajat în aceste instituții de învățământ să beneficieze de un sistem de salarizare motivant.

Bugetul total propus organismelor Uniunii Europene pentru a fi alocat domeniului Educației timpurii din PNRR se ridică la 370 de milioane de euro, potrivit documentului publicat sâmbătă de Guvern.

Conform Bazei de negociere pentru Reforme și investiții propuse conform Regulamentului UE 241/2021, componenta VI.3 ,intitulată „Programul Național pentru Creșe”, prevede următoarele:

  • Dezvoltarea unui sistem unitar integrat pentru copilăria timpurie printr-un mecanism de cooperare inter-instituțională și coordonare intersectorială pentru servicii pentru copiii de la naștere la 6 ani și revizuirea cadrului legislativ pentru organizarea și funcționarea unui sistem de educație timpurie integrat și de calitate prin actualizarea normelor de construcție.
  • Simplificarea procesului de avizare/ acreditare/ certificare, elaborarea standardelor de calitate și a metodologiilor specifice pentru obținerea autorizației de funcționare a serviciilor complementare, actualizarea codului ocupațiilor din România (COR) pentru introducerea ocupațiilor „educator pentru educație timpurie” și „profesor pentru educație timpurie”, sistem de recunoaștere a competențelor dobândite în activitatea din creșă pentru personalul de îngrijire (îngrijitor copii, educator specializat).
  • Crearea, extinderea, modernizarea infrastructurii pentru organizarea serviciilor de educație timpurie pentru copiii de la naștere la 6 ani, în vederea creșterii ratei de participare și favorizării revenirii părinților în câmpul muncii;
  • Schema de granturi pentru construirea a 200 de creșe/ servicii de educație timpurie și operaționalizarea acestora de către operatori publici sau privați;
  • Crearea unor instrumente de piață care să încurajeze investițiile private, ale sectorului neguvernamental și parteneriat public-privat (PPP) pentru toate tipurile de servicii de educație timpurie.

Buget inițial de negociere este de 370 milioane de euro, potrivit documentului aflat la Guvern.

Probleme identificate:

  • Sistemul de educație și formare se confruntă cu probleme importante legate de calitatea și caracterul non-incluziv al acestuia.
  • Cheltuielile cu educația rămân printre cele mai scăzute din UE, în special în ceea ce privește anii de școlarizare care au un rol decisiv în prevenirea părăsirii timpurii a școlii (care rămâne la un nivel ridicat).
  • Participarea copiilor ante-preșcolari la o educație și îngrijire de calitate rămâne sub media UE, infrastructura fiind insuficient dezvoltată și adaptată.
  • Disparitățile dintre mediul rural și cel urban persistă, iar grupurile vulnerabile, inclusiv romii, continuă să aibă un acces limitat la un învățământ de calitate și favorabil incluziunii.
  • Este nevoie de reformarea sistemului de formare inițială și continuă a profesioniștilor care lucrează în unitățile de educație timpurie, de îmbunătățirea accesului la servicii de educație timpurie și de creșterea calității serviciilor de educație timpurie, în special a copiilor până la vârsta de 3 ani.

Descrierea reformelor și investițiilor aferente componentei:

  • Revizuirea cadrului legislativ pentru organizarea și funcționarea sistemului de educație timpurie prin actualizarea normelor de construcție.
  • Dezvoltarea unei abordări integrate pentru copilăria timpurie printr-un mecanism de cooperare inter-instituțională și coordonare intersectorială, prin furnizarea de servicii de educație, sănătate și de îngrijire pentru copiii de până la vârsta de 6 ani.
  • Simplificarea procesului de avizare/ acreditare/ certificare, elaborarea standardelor de calitate și a metodologiilor specifice pentru obținerea autorizației de funcționare a serviciilor de educație timpurie și a celor complementare de îngrijire a copilului.
  • Actualizarea codului ocupațiilor din România (COR) pentru introducerea ocupațiilor „educator pentru educație timpurie” și „profesor pentru educație timpurie”, sistem de recunoaștere a competențelor dobândite în activitatea din creșă pentru personalul de îngrijire (îngrijitor copii, educator specializat).
  • Crearea, extinderea, modernizarea infrastructurii pentru organizarea serviciilor de educație timpurie pentru copiii de până la vârsta de 6 ani, în vederea creșterii ratei de participare și favorizării revenirii părinților în câmpul muncii prin actualizarea și corelarea datelor demografice și a infrastructurii, înființarea unor servicii alternative sau complementare, care să coexiste alături de serviciile formale, transformarea grădinițelor cu program normal în grădinițe cu program prelungit sau transformarea acestora în servicii educaționale și de îngrijire cu program prelungit pentru copiii de la naștere la 6 ani.
  • Schema de granturi pentru construirea a 200 de creșe NZEB, ce vor utiliza energie regenerabilă/ servicii de educație timpurie și operaționalizarea acestora de către operatori publici.
  • Crearea unor instrumente de piață care să încurajeze investițiile private, ale sectorului neguvernamental și parteneriatul public-privat (PPP) pentru toate tipurile de servicii de educație timpurie.
  • Crearea unor programe pentru grupuri dezavantajate (minorități etnice, copii din medii socio-economice defavorizate).
  • Crearea unui sistem de salarizare motivant care să facă atractivă profesia de educator/ profesor pentru educație timpurie.

Distribuie:

Postaţi un comentariu