România, partener strategic pentru NATO. Americanii vor sediu general NATO în Constanța

Generalul în rezervă și fost comandant al trupelor NATO, Ben Hodges, actualmente membru al Centrului european de analiză a politicilor (Center for European Policy Analysis – CEPA), s-a aflat zilele acestea în Cluj-Napoca, unde a ținut o prelegere pe tema stabilității și securității regiunii Mării Negre. Prezentarea a avut loc la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării de la UBB, în fața unei săli pline ochi.

Ben Hodges, originar din Tallahassee, Florida, pasionat de istorie, și cu peste 40 de ani în câmpul armatei, a explicat cum „România are o importanță strategică pentru SUA, tocmai fiindcă Marea Neagră are o importanță strategică“. De ce contează Marea Neagră? Ei bine, pentru că, împotriva a ceea ce se crede, Marea Neagră este o extensie a Oceanului Atlantic și a celui Indian, nu doar un petic de apă între câteva state estice. „În ceea ce ne privește, dacă ne uităm la mare vedem NATO, prieteni, apoi Rusia, Moldova și Ucraina. Categorii interesante. Marea Neagră este o platformă. Rusia vrea să rupă alianțele și prieteniile care există între statele NATO, fiindcă, iar pe asta pariez salariul meu pentru tot restul vieții (spune râzând- n.r.), că nu vor ataca niciodată NATO. De aceea e important să păstrăm consensul democratic liberal și să nu ne lăsăm învrăjbiți“, a explicat Ben Hodges.

Turcia nu renunță la Montreux

Pentru a putea prezenta câteva scenarii pentru regiunea Mării Negre, generalul în rezervă a plecat de la o descriere a celor patru presupoziții de bază pentru orice scenariu geopolitic și militar în regiune. Prima chestiune este tocmai existența unui conflict între marile puteri (SUA, China, Rusia), și implicit, bătălia pe sfere de influențe a acestora și a tuturor statelor prezente în regiune. Apoi, este și ideea că Turcia nu va fi de acord niciodată cu schimbarea Convenției Montreux, în timp ce ONU, NATO rămân organizații decise să păstreze pacea și securitatea în regiune. În fine, pe un ton mai pesimist, din păcate, slabe șanse ca „în următorii 10 ani europenii să câștige autonomie strategică (vezi cazul Ucrainei și cum a ieșit)“, după cum afirmă membrul CEPA.

Mai mult, tocmai fiindcă regiunea va rămâne vitală pentru NATO și în următoarele decade, generalul a prezentat și patru scenarii, precum și rezultatele unui chestionar în care au fost implicați peste 108 experți în problema regiunii Mării Negre.

Drumul mătăsii ar putea ajunge la Constanța

Chiar dacă România întârzie să-și consolideze infrastructura națională și cea portuară, celelalte state par să aibă planuri mult mai coerente pentru marea de dincolo de țărmurile lor. Mai mult, state precum Georgia sau Turcia ar putea investi în niște proiecte de infrastructură, care să schimbe geografia economico-politică a regiunii pentru totdeauna, iar România fie ține pasul, fie rămâne pe dinafară. Nici Rusia nu stă cu brațele în sân, presând mereu pentru noi și mai extinse zone de influență, cu porturi pied a terre, pe trei continente, care să-i ducă navele și capacitățile militare până la oceanul Atlantic sau Indian.

Mai precis, expertul american a prezentat două astfel de scenarii, unul în care Turcia construiește un alt canal de-a lungul Bosforului, cel de la Marmara către Marea Neagră, și altul, în care Georgia construiește portul Anaklia, cu bani chinezi. Orașul Duisburg din Germania este acum punctul final al Drumului mătăsii, cel care poartă de secole mărfurile din Orientul îndepărtat către Occident. Construcția portului Anaklia ar putea schimba asta, iar experții se gândesc deja la o nouă rută a mărfurilor. Odată debarcate în Anaklia, mărfurile ar putea lua drumul Constanței, Odessei și Borforului, iar de acolo să inunde piețele occidentale. Citați de Hodges, experții spun că 60% șanse ca asta să se întâmple, dar România trebuie să se pregătească, fiindcă nici Constanța, nici infrastructura națională nu sunt încă pregătite pentru un trafic comercial și militar de o astfel de anvergură.

Marile putere își arată mușchii. Abordarea Vito Corleone

Celelalte două scenarii sunt puțin mai sumbre, fiindcă într-unul SUA decide să încalce Convenția Montreux, puțin probabil spun experții, și să urmeze o politică mai agresivă împotriva Rusiei, iar în celălalt, situația e pe dos, Rusia punând presiune nu doar pe porturile Maripol și Berdiansk, dar și pe Odessa. Oricum, cel de-al doilea scenariu a început să ruleze, fiindcă Rusia deja controlează economic Odessa. „Așa cum îmi povestea un înalt oficial ucrainean, Rusia controlează deja economic Odessa, mai mult, tot ce ține de serviciile portuare este deja în mâna banilor rusești. Oricum, deși Ucraina nu este NATO, SUA va sprijini Ucraina împotriva agresiunilor“, a spus fostul comandant NATO.

Ce e de făcut pe termen lung? Mai precis, în termeni militari, cum folosești alianțele pentru a construi putere stabilă în regiune. Ei bine, americanii de la NATO au venit cu Strategia DIMEL (diplomație, informație, militarizare, economie, cadru legal), supranumită și abordarea Vito Corleone, creată tocmai împotriva unei politici ruse, pe care cei din parteneriatul Nord-Atlantic o văd ca pe o mare putere ce acționează în stil mafiot.

„Strategiile sunt făcute împotriva unei noi generații de războaie. Acum se merge doar pe păstrarea status quo-ului în regiune… România este un 2% serios, (atât merge din PIB românesc către NATO – n.r.), partener stabil, dar ar putea deveni un jucător mai semnificativ și ne dorim asta. Știu că președintele vostru a fost dezamăgit că pentru al doilea an la rând România nu a fost acceptată să facă parte din Consiliul de securitate al ONU. Noi ne dorim un centru de transfer de informații la Constanța. Oricum, deja zilnic sunt cam 2000 de soldați americani în România. În acest context al dezvoltării importanței strategice a unui port la Marea Neagră, prioritățile guvernului român ar trebui să fie rețeaua națională de transporturi finanțată de stat, oprirea migrației economice în rândul tinerilor și investiții în securitate“, explică Ben Hodges.

Black Quote
„Există o nouă cortină de fier de-a lungul Mării Negre, iar Rusia vrea să domine această mare, fiindcă are baze care o pot scoate de acolo și duce până la Atlantic. Și pentru ei Marea Neagră este locul în care pot avansa interese vitale. În ceea ce privește strict România, aceasta trebuie să investească în porturi pentru a deveni portale de acces și dezvoltare economică, iar asta ar crea acel tip de soft power care i-ar permite să-și atingă scopurile“, a afirmat Ben Hodges.
Info
Convenția de la Montreux cu privire la statutul strâmtorilor este un acord din 1936, încheiat la Montreux în Elveția, prin care Turcia obține controlul asupra strâmtorilor Bosfor și Dardanele. Au participat Turcia, URSS, Marea Britanie, Franța, Bulgaria, România, Grecia, Iugoslavia, Australia și Japonia. Conferința a fost convocată de către Turcia în scopul revederii acordului strâmtorilor, adoptat la Conferința de la Lausanne din 1922-23. Ceea ce s-a decis la Montreux a conferit Turciei dreptul de a militariza zona strâmtorilor în situațiile de conflict armat. Referitor la prezenţa în Marea Neagră a navelor militare aparținând altor state există o limitare foarte importantă: tonajul maxim global admis este de 30.000 t şi un maximum individual de 2/3, adică 20.000 t pentru fiecare dintre navele puterilor străine de Marea Neagră cu condiţia folosirii în măsura în care le permite totalul global de 30.000 t. Mai poate exista şi o clauză excedentară de 8000 t acordată non-riveranilor pentru cazul unei operaţiuni umanitare. Tonajul global maxim al tuturor navelor străine care se pot afla în tranzit prin Strâmtori nu trebuie să depăşească 15.000 t şi în nici un caz nu trebuie să fie mai mult de 9 nave militare. În plus, navele de război ale statelor non-riverane nu pot staţiona mai mult de 21 de zile în Marea Neagră.

Postaţi un comentariu