Relațiile româno-maghiare, analizate la Zilele Culturale Maghiare din Cluj:  „Nu știm prea multe unii despre ceilalți. Valorile și simbolurile nu ni se intersectează”

Avocatul Eckstein-Kovács Péter, sociologul Vasile Dâncu și sociologul Horváth István (FOTO: Dan Bodea)

Zilele Culturale Maghiare desfășurate pentru al șaselea an consecutiv la Cluj au reprezentat un bun prilej de analiză a relației dintre cele două comunități, română și maghiară. În ciuda istoriei comune, românii și maghiari încă nu au ajuns să se cunoască suficient de bine încât să dea naștere unor proiecte comune de mare anvergură, au explicat cei trei vorbitori ai evenimentului, sociologul Vasile Dâncu, avocatul Eckstein-Kovács Péter și sociologul Horváth István.

În cadrul dialogul amical și intercultural pentru demontarea stereotipurilor pe tema  „Cine este celălalt și ce vrea?”, sociologul Vasile Dâncu a explicat faptul că, deși cele două comunități nu se mai percep ca fiind un pericol una pentru cealaltă, acest lucru nu a dus și la o apropiere care să nască proiecte importante și realizări relevante.

„Noi nu știm ce se întâmplă cu ceilalți nici măcar în orașul nostru. Rareori ne intersectăm. Ar trebui să reușim să scriem o istorie comună a Clujului. Românii nu știu prea multe oricum despre istoria Clujului care în mare parte a fost falsificată pentru a fi românească, în istoria scrisă de unguri românii au fost probabil eliminați și de aceea cred că, trăind într-o comunitate destul de armonioasă, ar trebuie să și facem ceva împreună. O provocare ar fi să ne definim orașul printr-o istorie comună”, a spus sociologul Vasile Dâncu.

Vasile Dâncu, sociolog (Foto: Dan Bodea)

Potrivit  spuselor sociologului Horváth István, un motiv pentru care armonia româno-maghiară nu produce rezultate ține de faptul că până în prezent nu s-a reușit crearea unei baze politice care să încurajeze astfel de practici.

„Chiar dacă UDMR-ul a fost la guvernare, nu a existat niciodată un dialog pe această temă și nu au fost puse, în sens ideologic, bazele unei comunicări. Nu s-a făcut niciun efort pentru a defini o bază politică. Nu s-a lucrat la acest context în 25 de ani pentru a avea o ideologie minimală la care să aderăm cu toții”, consideră Horváth István.

Ce au în comun românii și maghiarii?

Chiar dacă au numeroase subiecte de dispută, românii și maghiari găsesc totuși puncte comune însă pe teme nu tocmai pozitive. Cele două comunități sunt de asemenea „unite” de aversiunea față de București.

„Am căutat în sondaje lucruri care ne apropie pe români și pe maghiari. Printre puținii indicatori unde avem aceleași cifre sunt, pe lângă respingerea politicii și a politicienilor, indicatorii legați de respingerea romilor. Ne-am întâlnit mai degrabă pe o chestiune de intoleranță. Respingem împreună lucrurile care țin de București, dar nu reușim să construim ceva împreună”, a explicat Vasile Dâncu.

Când vine vorba de lucruri pozitive care îi unesc pe români și maghiari, temele preferate sunt cele care țin de cultură și ecologie.

„Sunt totuși lucruri care ne unesc. La alegeri Ardealul tot timpul votează altfel decât restul țării, pe Iohannis l-a votat la greu Ardealul, chestiunile economice sunt de obicei privite la fel, când a fost vorba de Roșia Montană au ieșit în stradă și români și unguri. De asemenea, când <<șefimea de la București>> face prostii reacționăm la fel”, consideră avocatul Eckstein-Kovács Péter.