PSD în roșu și verde. Plan pentru o stângă ecologistă unită (I)

Criza provocată de coronavirus a evidențiat nevoia consolidării politicilor publice incluzive și a unei mai juste distribuții a avuției națiunilor. Este o năzuinţă globală, de la care România nu se poate deroba în pofida încercării guvernului de dreapta actual de a impune şi costurile crizei celor oricum defavorizaţi. Împotriva politicilor dreptei de adâncire a inegalităților şi alocare nedreaptă a resurselor, principalul partid al stângii inițiază construcția unei platforme socio-politice, negociată cu celelalte formaţiuni de stânga, cu sindicatele şi cu partidele de mediu. Noul bloc astfel constituit se va angaja în formularea şi implementarea unui proiect politic modern, animat de responsabilitate socială, economică şi faţă de mediu şi care să pregătească victoria stângii la următoarele alegeri parlamentare şi prezidenţiale.

Vasile Dâncu: Vrem să înființăm o „platformă” de stânga pentru următoarele alegeri

Vasile Dâncu / Foto: Dan Bodea

PSD își propune înființarea unei „platforme de stânga” care să reunească în jurul său formațiunile din această zonă politică, inclusiv Pro România, a anunțat recent președintele Consiliului Național al PSD, Vasile Dâncu. Acest lucru se va face fără a se recurge la absorbția partidelor mai mici care-și vor putea păstra identitatea, afirmă Dâncu, dar PSD va deține rolul de „dirijor” și de „partid fundamental” al stângii politice românești.

„Cultivăm şi vom cultiva, cu siguranţă, o altă filosofie de stânga. Nu suntem noi singura stângă din România. Este o aroganţă prea mare să spui că tu eşti singurul de stânga, ăla-i singur de dreapta, ne lăudăm noi pe noi. Vreau să construiesc un bloc şi vom construi, împreună cu celelalte partide, un bloc de stânga pentru următoarele alegeri. Ecologiştii peste tot vin în această zonă. Am avut şi vom avea apropieri de ecologişti, de verzi, de cei din zona noastră. Mai sunt partidele mai mici de stânga”, a mai declarat Vasile Dâncu.

Liderul social-democrat afirmă că, în această perioadă, „foarte mulți” dintre cei care plecat din PSD către Pro Romania fac acum cale întoarsă, subliniind că ambele formațiuni au avut de pierdut după ce nu s-au aliat la alegerile de anul trecut. În opinia lui Vasile Dâncu, Pro România este „unul dintre principalii parteneri” ai PSD în viitor.

Să vedem ce formă va găsi Victor Ponta pentru a ţine partidul în picioare, pentru că este greu să ţii un partid când nu eşti partid parlamentar. (…) Mie îmi pare rău că nu am reuşit să facem la ultimele alegeri generale, nu am reuşit să facem o alianţă cu Victor Ponta şi ceea ce s-a întâmplat la Bucureşti ne-a făcut să pierdem alegerile la Bucureşti. El ştie foarte bine că noi am vrut să facem acest lucru.

(…) Cel mai mult a pierdut Victor Ponta din faptul că nu a făcut alianţă, pentru că dacă făceam alianţă, el avea un partid parlamentar si un viitor pentru partidul lui, acum viitorul este incert. Noi, de asemenea, am pierdut câteva procente, procente care ne-ar fi ajutat şi să facem un scor mai mare la alegerile generale, şi să câştigăm Bucureştiul, ceea ce este simbolic pentru orice partid, rămâne deschisă orice discuţie cu orice partener pe care îl avem în politică”, a mai susținut social-democratul.

Întrebat dacă Gabriela Firea ar fi câștigat al doilea mandat la Primăria Generală a Capitalei dacă PSD și Pro România s-ar fi aliat la alegerile locale, liderul social-democrat a răspuns: „Cu siguranță”.

Așa s-a întâmplat un lucru care ne-a dezavantajat pe amândoi. Cel mai mult a pierdut Victor Ponta din faptul că nu a făcut alianța, pentru că dacă făceam alianța, el avea un partid parlamentar și un viitor pentru partidul lui. Acum viitorul este incert. Noi, de asemenea, am pierdut câteva procente, procente care ne-ar fi ajutat și să facem un scor mai mare la alegerile generale, și să câștigăm Bucureștiul, ceea ce este simbolic pentru orice partid. Rămâne deschisă orice discuție cu orice partener pe care îl avem în politică”, a explicat Vasile Dâncu.

Președintele Consiliului Național al PSD a explicat faptul că, prin integrarea mai multor tineri în formațiune și a unor oameni noi, va crește și procentul partidului. Totodată, a anunțat că prin această măsură vor fi puși în funcții și oameni care nu sunt membri de partid.

Ne va crește și procentul nostru pe măsură ce vom integra tot mai mult zona de tineri, vom aduce oameni noi. Consiliul Național va avea oameni care nu sunt membri de partid: experți din societatea civilă, simpatizanți de stânga, deci vom avea chiar funcții pentru acești oameni. (…) În opoziție îți vin oameni serioși, în opoziție poți doar să modernizezi în partid”, a mai declarat Vasile Dâncu.

Adi Dohotaru: Cum ar trebui să arate o platformă a stângii unite?

Adrian Dohotaru

”Avantajul pentru PSD al unei platforme a stângii unite este evident. În primul rând, pregătește fuziunea cu PRO România, care poate veni cu o zestre de câteva zeci de primari și consilieri și aproape 2.000 de consilieri județeni.

E nesigur însă dacă la vârful celor două partide se va trece peste orgolii, pentru că la nivel de idei și abordare politică nu e mare diferență între partide. PSD vrea să preia PRO România, dar e neclar dacă vrea să negocieze o funcție importantă pentru Victor Ponta în PSD.

Dacă Vasile Dâncu a anunțat o platformă de stânga ecologistă, e ambiguu la nivel politic cu cine. Partidul Ecologist, care e probabil cel mai toxic partid din România, odată venit pe o astfel de platformă, ar compromite orice șansă de a veni ecologiștii pe bune la platformă, chiar dacă ar fi doar experți, activiști civici care vor să influențeze PSD, fără să își asume o identitate partinică. Partidul Verde e puțin probabil să intre pe o astfel de platformă, pentru că nu e de stânga și, la o privire atentă, nici ecologist. Singura calitate este de afiliere la familia politică a verzilor europeni.

Alte partide cu care PSD poate colabora, chiar dacă sunt foarte mici sunt Partidul Socialist Român și Demos, sub un procent fiecare, dar dacă dorea acest lucru, PSD o făcea înainte de alegeri. De aceea, sub raport partinic, de platformă a mai multor partide, platforma propusă de Vasile Dâncu nu e foarte interesantă.

Dar devine interesantă din două perspective: 1. prevenirea apariției altui partid și 2. crearea unui pol intelectual politic, care să echilibreze bătălia de idei în spațiul public, care înclină net spre dreapta, fie că e liberală, fie că e conservatoare .

Platforma poate inhiba apariția unui nou partid de stânga ecologistă, pentru că arată deschidere față de idei și practici noi pentru cei care văd PSD ca fiind mai degrabă un partid social-conservator decât un partid social-democrat și ecologist.

Dacă PSD nu inhibă apariția unui partid nou prin diverse mecanisme de cooptare ori din cauza unei implozii organizatorice similare Demos, chiar există potențial de a avea un partid de stânga ecologistă de peste 5%. Adică un partid care preia simpatizanți de la Demos (un pseudopartid care avea mai mult simpatizanți informali, ca mine, decât membri), dar mai ales cooptează progresiști din societatea civilă, universități, sindicate, simpatizanți PLUS și USR etc., dezamăgiți de guvernarea de dreapta.

Iar dacă PSD nu poate inhiba apariția unui astfel de partid, ar putea să-l coopteze pentru o posibilă guvernare viitoare, în condițiile în care conducerea își face un calcul că nu dorește să riște o guvernare cu AUR, mai ales că e posibil ca cele două partide să nu facă 50% împreună peste 4 ani. În schimb, o guvernare PSD, partidul „Albă ca Zăpada” de stânga ecologistă, plus UDMR, ar da un aer mai european PSD decât asocierea cu conservatorii de la AUR. Dincolo de ironia mea, sunt atât de puțin discutate inegalitățile și schimbările climatice în spațiul românesc încât partidul nou posibil ar avea înfățișarea idealistă, pură, necesară să-i facă pe oameni să vibreze din nou.

În sensul acesta, platforma poate fi necesară pentru a familiariza oameni din astfel de structuri și sensibilități diferite. Pe de-o parte, cei activi într-o posibilă mișcare politică de stângă ecologistă încearcă să reformeze ideatic PSD într-o direcție mai social-democrată. Pe de altă parte, PSD, cu pragmatismul său specific de a ajunge la guvernare, încearcă să diminueze șansele ca un astfel de nou partid, dacă crește la peste 5%, să nu guverneze cu partidele de dreapta pe motiv că PSD nu ar fi îndeajuns de reformat.

Totuși, în cazul apariției unui nou partid de stânga ecologistă, e puțin probabilă o colaborare formală pentru că, un astfel de partid va încerca să se diferențieze de vechiul partid, prin atacuri repetate, așa cum a făcut Podemos în raport cu Partidul Socialist Spaniol, chiar dacă ulterior au ajuns la guvernare împreună.

Platforma de stânga însă poate juca un rol mai relevant la un nivel care nu e partinic, cât politic în sens larg. Asta înseamnă a coopta experți, activiști, intelectuali, universitari, artiști etc. într-o structură de idei, proiecte și experiențe comune.

E ca și cum un primar PSD dintr-o comună, mai tradiționalist oarecum, le-ar aduce pe surorile Osoianu la o cântare, independenții ar veni cu Danaga sau Subcarpații, ca să dau niște exemple aleatorii, și s-ar pune de-un jam session, să vedem ce iese între oameni așa diferiți. Sigur, ar „trece-un nouraș”, ar fi plouați unii, s-ar simți poate inconfortabil, dar experimentul, întâlnirea, ar putea avea vitalitatea și energia necesare pentru a face stânga să rodească pe bune în România.

Ce se poate discuta pe o astfel de platformă, facilitat poate și printr-un institut al partidului de politici publice? Dau câteva exemple, fără ambiția de a prioritiza.

Cum poate o fiscalitate progresivă, specifică social-democrației și ecologiei (care înțelege cine sunt marii poluatori), să producă o societate mai justă, cu mai multe bunuri comune?

Cum putem ajunge la o colectare fiscală mai bună pentru a asigura servicii decente de sănătate și educație?

Ce preluăm din trecut, ca să depășim anticomunismul facil, ca să avem un stat dezvoltaționist, așa cum am avut parțial în perioada comunistă, adică un stat capabil să ofere locuri de muncă, locuințe, infrastructură publică?

Cum putem avea un stat care încurajează relațiile industriale, nu doar joacă un rol secundar neintervenționist pe piață, cum vrea dreapta, lucru cu atât mai necesar în următorii ani de Green New Deal?

Cum poate fi democratizat statul prin participare civică? Dar firma sau, mai general, economia de piață printr-o economie socială și ecologică? Trebuie stânga partinică să se limiteze la economie socială de piață sau putem întrevedea un orizont postcapitalist?

Dincolo de propunerile specifice de politici publice ori simple dezbateri intelectuale, platforma (ori institutul, dacă nu se încheagă platforma / ori până se încheagă) poate să joace un rol cultural secundar, dar simbolic relevant. Adică, să aducă scriitori, cineaști, artiști, intelectuali, activiști la „școli populare”, dincolo de București și Cluj, în orașe mai mici, în comune etc. pentru a dezbate, pentru a participa la un spectacol, pentru a se întâlni cu oameni de cultură cu convingeri de stânga.

Platforma națională se poate închega și la nivel local. La Cluj, de exemplu, se poate gândi ardelenește, pe termen lung, pentru că e foarte puțin probabil ca posibila platformă partinică a stângii să preia puterea la nivel de județ, municipiu ori alte orașe în următorul ciclu electoral, din 2024, deci planurile de dezvoltare a unei stângi locale trebuie gândite pentru 2028 și chiar mai încolo. Ca lucrul acesta să se întâmple, cine gândește politica pe termen scurt, în termen de combinatorică de acces la funcții și resurse, trebuie să lase locul altora.

Sigur, toate strategiile acestea posibile pot fi date peste cap dacă, Doamne ferește, vine un taifun peste România în 2024, iar PSD decide să rămână pe primul loc în România cooptând toate vedetele de la rubrica meteo.”

Adi DOHOTARU este activist de mediu și social, cercetător, jurnalist, fost membru al Parlamentului.

 

 

Distribuie:

Postaţi un comentariu