Explicațiile unui mit spulberat: pro-europenismul României

În România, în anul aderării la Uniunea Europeană, nivelul euro-entuziasmului și încrederii în UE se afla la cote mari - 68%, mult peste media europeană a vechilor state membre – 45%.

Conform ultimului Eurobarometru dat publicității de Parlamentul European, pe baza datelor culese în septembrie 2018 și raportate la cele din aprile 2018, încrederea României în statutul de membru al UE a scăzut cu 10%.

Actualmente doar 49% dintre români consideră că apartenența la UE este un lucru bun, iar 21% consideră că este un lucru rău. Există diferențe mari și între regiuni la nivelul țării, cel mai mic nivel de încredere situându-se în regiunea de Nord-Est, unde doar 20% dintre români consideră că este bine în UE. De cealaltă parte, cel mai mare nivel de încredere este în Nord-Vest unde 78% dintre cei intervievați privesc apartenența la UE cu ochi foarte buni.

La nivel european, în contextul dezbaterilor despre Brexit, se poate observa un trend de apreciere pozitivă a apartenenței la Uniunea Europeana de 62% pentru luna septembrie, comparativ cu 60% pentru aprilie 2018. Acest nivel este cel mai mare înregistrat din 1983 încoace. În creștere se află și indicatorul referitor la beneficiile percepute. În medie, 68% dintre europeni consideră că statutul de membru al UE a avut efecte pozitive asupra țării lor.

Discuțiile legate de inversarea acestui trend pozitiv în România nu au întârziat să apară, acestea făcând referire fie la impactul climatului politic tensionat național asupra percepției UE, fie la reajustarea opiniei românilor în conformitate cu o serie de inegalități economice și sociale percepute la nivelul UE. Conform aceluiași raport, în scădere cu 7% față de aprilie 2018, 64% dintre români încă mai consideră că România a beneficiat de pe urma apartenenței la Uniunea Europeană, dar doar 28% cred că această apartenență a îmbunătățit standardul de viață.

O treime dintre românii chestionați sunt de părere că UE a contribuit la creșterea economică din România, dar doar 33% dintre cei chestionați cred că vocea lor contează într-adevăr la nivelul uniunii. Pe baza unei experiențe migratorii masive, cu o vechime de aproximativ trei decenii, și a investițiilor străine atrase de România după căderea socialismului, 50% dintre români continuă să creadă că UE a adus țării noi oportunități pentru piața muncii. În ceea ce privește percepția asupra direcției spre care se îndreaptă România și Uniunea, se înregistreză valori destul de mici: doar 10% dintre români cred că lucrurile merg bine în această țară și doar 38% consideră că lucrurile merg bine la nivel european.

Explicația autorilor raportului pentru această situație este că: „În România, țara care va deține președenția Consiliului la următoarea rotație, contextul național turbulent care durează din August, pare să afecteze și indicatorii, în mod tradițional, mari în ceea ce privește încrederea și sprijinul față de UE. România este zguduită de diverse proteste anticorupție împotriva guvernului. Nemulțumirea națională pare să se reflecte asupra percepției pe care românii chestionați au exprimată relativ la UE în acest studiu, așa cum pare să rezulte din indicatorii negativi citați deja“, conform eurobarometrului citat. Această afirmație a studiului pare să fie coroborată și de faptul că printre primele trei motive referitoare la modul concret în care statele au beneficiat de apartenența la UE, românii au răspuns că aceasta a contribuit la democrația din această țară. Dacă ar trebui să votăm mâine pentru rămânerea sau ieșirea din UE, 65% dintre români ar vota pentru rămânere, 15% pentru exit, iar 20% declară că nu ar știi ce să facă.

Câte fonduri, atâtea păreri pozitive

Dacă la nivel general lucrurile nu se arată tocmai încurajatoare, acest tablou național se nuanțează mai ales atunci când vorbim despre regiuni. Cel mai mic nivel de încredere în UE se găsește în N-E, unde 50% dintre cei care locuiesc acolo consideră că e nu bine în UE, o treime nu știu ce să creadă, și doar 20% cred că e bine. La nivel general, din totalul celor opt regiuni de dezvoltare, doar trei regiuni cred, într-o proporție mare, că este mai bine în UE, decât pe dinafară. Cel mai înalt nivel de încredere se regăsește în regiunea Nord Vest unde 78% dintre cei chestionați declară că este mai bine în UE, urmat de București cu 66% și regiunea Sud Vest cu 61%.

Referitor la decalajul masiv dintre regiunea Nord-Vest și cea de Nord-Est, analistul politic, Mihnea Stoica, susține că:

„Partea de Nord Vest a beneficiat de multe fonduri europene, destul de multe comparativ cu partea de Nord Est. Așadar, efectele resimțite în viața de zi cu zi sunt mai tangibile în partea de Nord Vest în comparație cu partea de Nord Est a țării. Apoi, cum Nord Estul a beneficiat de mai puține fonduri, și efectele resimțite au fost mai mici. Mai mult, euroscepticismul este un tip de atitudine care apare și ca rezultat al unei proaste sau doar parțiale informării corecte referitoare la Uniunea Europeană. Dar această situație apare în mai multe locuri, nu doar în România. Apoi, acolo unde există un nivel ridicat de multiculturalism, de dialog intercultural, încrederea în UE este în mod obiectiv mai mare. Dar, dacă oamenii sunt puși în contact doar cu informații de tip senzaționalist, subiecte tratate superficial la televizor, atunci și atitudinea față de Uniune și percepția cetățenilor asupra ei se va schimba. Pe scurt, în Nord-Est există o adversitate mai mare față de UE și pentru că zona a atras fonduri mai puține, informațiile despre UE sunt mai puține, iar anumiți politicieni au și contribuit la diseminarea acestui discurs eurosceptic în mass-media“, a afirmat Mihnea Stoica.

Un alt aspect interesant vizează și diferențele majore de atitudine față de EU în zona centrală a țării, unde deși se regăsește același fundal cultural, economic și social, precum în partea de Nord-Vest, atitudinea față de UE diferă în mod semnificativ. Astfel, avem în Centru, Vest și Sud-Est o susținere a UE de doar 46%, pe când în regiunea Sud doar 44%. În ceea ce privește diferența dintre mediul urban și cel rural, cum era de așteptat, în mediul urban atitudinea pozitivă față de UE este mai mare, 62% dintre chestionați declarând că e bine în UE. La sat, 26% dintre cei chestionați declară ca este rău în UE.

Referitor la acest aspect al diferențelor dintre regiunea N-V și restul centrului, Mihnea Stoica, comentează că: „Ar putea fi vorba despre niște așteptări prea puțin realiste în ceea ce privește UE. Poate s-a crezut că UE va face minuni și întreaga Transilvanie se va dezvolta unitar și uniform. Dar vedem că există decalaje. Apoi, s-ar putea ca în unele locuri să fie mai evidente aspectele pozitive ale UE, precum în Nord-Vest. O surpriză este totuși nivelul scăzut de susținere UE în regiunea unde se află și județul Alba, mai ales că și acolo s-au făcut foarte multe investiții și lucrări din fonduri UE“, a mai spus asistentul universitar FSPAC, Mihnea Stoica.

Discrepanțele dintre regiunile de dezvoltare care provin din aceeași matrice socio-culturală îi intrigă și pe sociologi.

„Ei [Kantar Public – autorii sondajului] au lucrat cu un eșantion de 1000 de oameni pe țară, asta înseamnă cam 100-150 de oameni pe regiune. Un astfel de eșantion duce la o marjă de eroare de plus/minus 12 procente, dar totuși rămâne o diferență destul de mare, greu de explicat, între Nord-Vest și Centru sau Vest. Avem nevoie de o analiză mai aprofundată a modului în care a fost realizat sondajul și a profilurilor celor chestionați înainte de a ne pronunța definitiv”, a declarat Dan Jurcan, sociolog în cadrul Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES.

În lipsa unui răspuns definitiv la problema inversării trendului de susținere UE în România, precum și a diferențelor semnificative de percepție ale UE între regiuni similare din punct de vedere social și cultural, România se pregătește să preia președenția UE într-un climat politic, domestic și extern, îngrijorator pentru toate părțile implicate.

[stextbox id=’custom’ defcaption=”true”]„Totuși, sondajul este interesant și pentru că spulberă acest mit al României ca țară puternic pro-europeană, iar una dintre cauzele acestei modificări de atitudine este și dicursul public proliferat de o parte a clasei politice românești ce a alimentat spațiul public cu euroscepticism în ultima perioadă. Ceea ce uită acești lideri politici români, este că această atitudine negativă față de UE reprezintă și o reacție negativă la adresa clasei politice românești. Vorbim despre o nemulțumire generalizată. Oricum, este o tendință pe care trebuie să o urmărim în timp, fiindcă este interesant, de pildă, de văzut modul în care se va desfășura campania pentru alegerile europene de anul viitor“, a declarat Mihnea Stoica.[/stextbox]