Prin ochii celorlalți. Cum s-a citit despre vizita Papei în România prin presa internațională

Vizita Papei Francisc în România a fost urmărită cu interes nu doar de mass-media românească, ci și de presa internațională. Suveranul Pontif a atins multe dintre subiectele fierbinți ale zilei în cele trei zile de periplu prin România. De la dezbinarea ideologică la marginalizarea minorităților etnice, trecând prin omagiul adus imigranților și ecumenismul religios, nimic nu pare să-i fi scăpat Papei, ce și-a încheiat vizita tocmai în cartierul de romi Barbu Lăutaru din Blaj, unde a profitat de ocazie pentru a cere iertare comunității rome pentru suferințele îndurate, unele chiar sub mâna unor asupritori catolici.

Chestiunea romă. Papa, unul dintre noi

Globalist.it, ansa news, aljazeera, new york times sunt doar câteva dintre platformele de presă ce s-au concentrat mai ales pe vizita Papei în cartierul Barbu Lăutaru din Blaj, loc în care Sfântul Părinte și-a cerut iertare pentru abuzurile comise împotriva romilor de către Biserica catolică. „Îmi cer iertare – în numele Bisericii Domnului, vouă, celor care în decursul istoriei ați fost discriminați, maltratați și priviți într-o manieră greșită de către noi, cu privirea lui Cain în locului celei a lui Abel. Îmi cer iertare că nu am fost în stare să vă recunoaștem, să vă apreciem și să vă apărăm. Îmi este inima grea. Grea de această greutate a discriminărilor, segregărilor și abuzurilor trăite de comunitatea voastră. Când cineva este lăsat în urmă, familia umană nu pășește înainte“, acestea au fost cuvintele rostite de Pontiful iezuit în fața mulțimii de oameni adunate în cartier.

Nici preotul greco-catolic local nu s-a lăsat mai prejos, rostind niște cuvinte pe care toți semănătorii de ură și rasiștii ar trebui să le asculte și pe care presa internațională le-a tradus în câteva limbi de circulație internațională: „În Biserica lui Hristos este loc pentru toți“. Aceste cuvinte îi aparțin preotului român greco-catolic, Don Ioan, cel care i-a și deschis Papei porțile comunității rom din cartierul Barbu Lăutaru din Blaj, ultima oprire a Suveranului Pontif în vizita sa din România. „Bine ați venit în periferia periferiei“, a spus Don Ioan , adăugând și că „Aici, în cartierul Barbu Lăutaru din Blaj, noi, romii, trăim fericiți deoarece Biserica greco-catolică a înțeles bine că trebuie depășită această fractură dintre cele două comunități“, i-a mai spus Don Ioan, Papei.

Tot în acest context, menționează globalist.it, Don Ioan i-a transmis Papei și „cât de autentică este dorința comunității rome de a fi inclusă și de a participa prin muncă la societatea română, pentru a fi combătute astfel discriminările și segregarea la care suntem supuși. Sunteți unul dintre noi. Primindu-vă pe dumneavoastră, îl primim pe Domnul, venit pentru ultimii, cei marginalizați, incomozi, greu înțeleși“.

Importanța acestei vizite rezidă și în forța numerelor care descriu situația comunității rome, atât de persecutată și în Italia, mai ales de politicile și practicile ministrului Matteo Salvini. Conform recensământului din 2011, în România locuiesc peste 620.000 de romi, ceea ce reprezintă în jur de 3,3% din populația totală a țării. Din păcate, aceste numere nu reflectă realitatea decât parțial, deoarece multe persoane nu-și declară apartenența la o anumită etnie, iar mulți alții trăiesc clandestin fără documente oficiale. Oricum, conform cercetărilor sociologice, mai mult de 60% din populația romă trăiește segregată și marginalizată.

Vaticanul reține momentele de excepție

Pentru Vatican news, unul dintre organele de presă ale Sfântului Scaun, vizita pontifului a fost marcată de câteva momente excepționale, care au atras atenția în mod particular. Primul, rugăciunea Tatăl Nostru rostită în noua catedrală ortodoxă din București, finanțată și cu o donație simbolică de 200.000 de dolari de către Wojtyla în 1999, bani utilizați pentru achiziționarea clopotelor. În acest context, Papa s-a rugat lângă, deși nu împreună cu, Patriarhul Daniel, amândoi rostind rugăciunea în propria limbă religioasă și ținând fiecare câte un discurs. Apoi, la fel de încărcată de semnificație a fost și Liturghia Divină de la Blaj, în timpul căreia Papa a beatificat șapte episcopi greco-catolici, martiri ai regimului totalitar românesc. Pentru catolici acest fapt are o importanță aparte, deoarece acest gest reamintește și de sacrificiul atâtor alți creștini, care deși persecutați, nu au renunțat niciodată la religia lor.

Și tot în cadrul acestei vizite, Papa Francisc a prezidat pentru prima data Liturghia bizantină, în cadrul căreia a ținut și omelia, deși celebrarea a fost oficiată de cardinalul Lucian Mureșan. Această slujbă din Biserica Greco-Catolică de la Blaj are o semnificație deosebită. Blaj reprezintă inima Bisericii greco-catolice din România, fiindcă acolo, la jumătatea secolului al XVIII-lea a avut loc prima traducere catolică în română a Scripturii. Tot acolo, în 1848, pe Câmpia Libertății, 40.000 de persoane au cerut recunoașterea drepturilor și libertăților civile, cerând totodată și recunoașterea poporului român ca națiune.

Emigranții, bogăție, dar pentru alții

A devenit deja un loc comun că Papa este unul dintre cei mai vocali și puternici ambasadori ai imigranților și refugiaților. Acesta nu s-a dezis de acestă misiune nici în România, menționând situația emigranților români chiar în primul discurs rostit în prezența președintelui Klaus Iohannis și a altor lideri politici români. Atât presa italiană, cât și euronews, huff post, dw, nytimes, etc au retransmis mesajul său de unitate și solidaritate cu această clasă globală a celor constrânși să emigreze. Suveranul Pontif a folosit această ocazie a vizitei pentru a oferi un omagiu „sacrificiului făcut de atâția fii și fiice ale României care, cu cultura, munca și patrimoniul lor, îmbogățesc țările în care au imigrat“, conform spuselor Papei, citat și de platforma italiană de știri tgcom24.

Mai mult, Papa a spus nu acelei culturi a urii, alimentată în mod intenționat de teama atât de răspândită în societățile contemporane. Conform spuselor Părintelui Bisericii catolice, „Din păcate, de dezvoltarea tehnologică și economică au beneficiat mulți, însă cei mai mulți sunt rămași pe dinafară, în timp ce un tip de globalizare uniformizantă a contribuit la eradicarea valorilor popoarelor, șubrezind etica și traiul în comun, tocmai acestea din urmă, otrăvite în acești ani de sentimentul de teamă, care a condus la atitudine de închidere și de ură“, a spus Papa citat de rainews.

Întâlnirea de la București dintre liderul catolic și președintele României, Klaus Iohannis, luteran, a marcat un moment solemn de ecumenism religios. Papa a remarcat și că țara este schimbată de la vizita lui Ioan Paul al II-lea în România, dar mai ales în aceste trei decenii care s-au scurs de la căderea unui regim care a oprimat libertățile civile și religioase. România și-a găsit un loc al său în această amplă scenă internațională, însă mereu trebuie să fie vigilenți la pericolele populismului și ale dezbinării ideologice, după cum titrează și nytimes.