”Politica de la nivel național este decuplată de cea gândită la nivelul comunităților locale”

Sociologul Ioan Hosu / Foto: Dan Bodea

Anul politic 2019 a început furtunos, va fi marcat de alegeri europarlamentare și de alegeri prezidențiale. Transilvania Reporter a analizat împreună cu Ioan Hosu de la Facultatea de Științe Politice și Comunicare din cadrul Universității Babeș-Bolyai, expert în comunicarea politică și membru al Societăţii Sociologilor din România, cum va arăta politica acestui an, la nivel central și local.

– Domnule profesor, am intrat în al 30-lea an de la Revoluție. Cum vi se pare că se prefigurează anul politic 2019?

Anul politic 2019 se prefigurează ca fiind anul în care încrederea și polarizarea societății par să reprezinte cele mai mari provocări, atât pentru cei care vor merge să voteze, cât și pentru cei care vor fi aleși. Această situaţie o regăsim la nivelul României, dar și la nivel european sau chiar global. Recâștigarea încrederii în cei care ne conduc, în instituțiile politice sau administrative reprezintă tot atâtea provocări într-o lume aflată în schimbare. Cei 30 de ani care s-au scurs de la căderea regimului comunist au reprezentat un proces permanent de „schimbare pentru schimbare”. Acest proces a fost unul costisitor pentru întreaga societate românească, au foarte multe pierderi colaterale, foarte mulți învinși și foarte puțini câștigători. Cei mai mulți dintre noi s-au săturat, au obosit ori au plecat din țară, au abandonat speranța că ceva se poate schimba în bine pentru ei sau pentru copiii lor. Nu am reușit, cred, în acest moment să realizăm schimbarea, încă suntem în căutarea formulei care ar putea duce la schimbarea în bine a societății românești.

Anul 2019 poate fi momentul în care vom observa cât se poate de clar că oamenii doresc ca liderii lor să-i asculte, să-i înțeleagă și să lucreze transparent pentru interesul general. Cei care votează vor să vadă aceste schimbări la cei care le cer votul în alegeri. Cred că aceste schimbări de paradigmă, schimbări de atitudini și de practică sunt cele așteptate. În plus, vorbim și de alt tip de provocări, cele ce țin de modul în care se va realiza comunicarea în zona politică. Strategiile de comunicare, tacticile și formulele discursive vor avea în vedere evoluțiile socio-tehnologice recente: polarizarea societății, rolul noilor tehnologii în peisajul societal, apariția unor generații noi în piața electorală, nevoia de politicieni care să demonstreze că au capacitatea să înțeleagă și să răspundă credibil acestor provocări. Pe lista de teme problematice pentru anul electoral 2019 se află și tema încrederii în oameni, în instituții, în societatea românească în ansamblu. Vom vedea cine și cum va reuși să ne insufle încrederea în noi și în cei de lângă noi. Un rol important în economia electorală îl vor avea noile tehnologii de comunicare, unii își pun mari speranțe în strategiile de comunicarea digitală. Până în acest moment vedem că vechi formule și rețete, de cele mai multe ori mai nefericite, au fost exportate în zona comunicării digitale. Mă refer aici la campaniile negative pe care le întâlnim în spațiul politic, dezinformarea, intoxicarea, denigrarea, minciuna si altele asemenea sunt extrem de bine reprezentate. Temele mari pe care le vom vedea în viitoarele campanii electorale cu siguranță vor face trimitere la statul de drept, vezi situația din justiție, orientarea strategică a României etc. Partidele politice din România vor fi obligate să transmită mesaje clare privind parcursul european al României, pro sau contra, pe acest parcurs nu se acceptă compromisuri și abateri, derapaje de la direcția europeană. Până acum ceva vreme politicienii aveau un discurs polifonic, mai exact în România erau critici la adresa UE, în vreme ce în afara ţării erau proeuropeni. Acest dublu standard nu mai este agreat, nici de partenerii europeni și nici de electorat.

-Local, la Cluj, cum arată politica astăzi? După părerea dvs, partidele de aici dau semne de pregătire pentru alegeri? S-a schimbat ceva în ultimii ani?

Nivelul local, cel puțin la Cluj, este unul predictibil. Nu mă aștept să vedem surprize majore în competițiile electorale viitoare. În continuare sistemul politic local este rupt de nivelul central, există în România o decuplare clară între politica gândită la nivel central și modul în care este gândită politic la nivelul comunităților locale. Alegerile europene vor reprezenta un element de cotitură pentru viitoarele cicluri electorale, pentru că vor lansa și vor menține pe agenda publică o listă de teme extrem de importantă pentru societate românească: poziţionarea politicienilor în raport cu lupta anticorupție, statul de drept și modul în care vor poziționa România în context european sau euroatlantic. Cred că la aceste direcții pe care le vor adopta partidele politice la alegerile europarlamentare mai putem adăuga: problematica fondurilor europene – atragerea de finanţări europene este vitală pentru dezvoltarea locală în contextul unui buget ce nu excelează la capitolul investiții, aspecte privind migrația, situația românilor din diaspora – vezi ascensiunea formațiunilor extremiste/xenofobe/populiste în multe țări europene etc.

– La nivel național dar și local avem și partide nou apărute- ce șanse credeți că au? Chiar aici s-a lansat recent o formațiune de stânga, Demos.

Prestațiile formațiunilor nou apărute la nivel local vor conta în măsura în care programele, ideile și platformele pe care le propun vor ajunge să fie cunoscute la nivelul comunităților locale sau la nivel național. În acest moment este dificil de spus că aceste formațiuni vor reușit să schimbe paradigma în politica românească. Însă, cu siguranță, noile partide apărute vor reuși să atragă voturi din bazinele partidelor din mainstream, mă refer la PNL și la PSD. Această tendință de fragmentare a spectrului politic, fragmentarea pe care o întâlnim în toată Europa, se va regăsi și în viitoarele cicluri electorale din România, la alegerile europarlamentare, la cele locale, respectiv parlamentare. Legislația electorală din România dezavantajează în mod evident formațiunile politice mici, formațiunile politice nou apărute în peisajul politic, legislația românească descurajează nou veniții în politică.

– Peste aproape 100 de zile vom avea alegeri europarlamentare. Care pot fi surprizele, vom avea ceva nou pe acest palier?

Alegerile europarlamentare ar putea furniza câteva elemente de noutate, nu aș spune surprize. Mă refer la apariția, la intrarea pe scena politică europeană a formațiunilor politice USR-PLUS și Pro-România. Aceste noi formațiuni politice au șanse reale să pătrundă în Parlamentul European și, cred eu, au șanse reale reale să intre în parlamentul național în 2020. Aceste intrări pe scena politică europeană, respectiv românească, vor obliga partidele mari, PNL și PSD, să-și regândească jocul politic. Partide mari vor trebui să se reformeze, să își regândească strategiile de comunicare cu electoratul potențial și cu societatea în ansamblu, cuvintele-cheie sau valorile centrale pe care ar trebui să le aibă în vedere: transparență în promovarea și selectarea viitorilor candidați pentru alegeri europarlamentare, locale sau parlamentare, modul în care deservesc interesele electoratului sau interesele generale (nu doar cele clientelare sau de partid). Cu alte cuvinte vorbim de nevoia de reformă internă a partidelor, reformarea partidelor mari nu a avut loc în cei 30 de ani, ar putea aduce schimbări de substanță în modul în care sunt abordate problemele societății românești.

-Cum credeți că vor deconta actorii politici conflictul cu justiția? Dar celelalte conflicte?

Relația cetățean justiție este una extrem de importantă în economia viitoarelor alegeri, de fapt este tema care a ocupat agenda publică, atenția media și dezbaterile publice în ultimii doi ani, este tema care a condus la polarizarea societății. Modificările legislative controversate la care am asistat în ultimii doi ani au generat tot atâtea conflicte societatea românească au generat frică și nesiguranță celor mai mulți dintre români. Deciziile controversate din ultimii doi ani pot fi rezultatul cinismului sau nepriceperii, ambele aspect vor fi puternic penalizate în viitoarele cicluri electorale. Nevoia de empatie, înţelegere şi expertiză vor fi calități apreciate la viitorii candidați.

Distribuie:

Postaţi un comentariu