Păruiala 5G. Ministrul comunicațiilor, tras de urechi de opoziție.

Telefon conectat la rețeaua 5G în cadrul unei probe ce a avut loc săptămâna trecută al Cluj-Napoca. l Foto: Dan Bodea

Viteză mai mare pentru internet, dinamizare exponențială a Internetului Obiectelor, aplicații numeroase în zona securității, serviciilor, comunicațiilor, economiei și industriei sunt doar câteva dintre posibilele utilizări ale tehnologiei 5G, promovată de noii lideri economici și politici ca fiind noua revoluție tehnologică. Între timp, în România, implementarea acestei tehnologii mai are încă de așteptat, fiind deocamdată prinsă în niște ițe de palat politic și condiționată de transpunerea în legislația românească a memorandumului Washington. Opoziția acuză guvernul de eșec pe toată linia în organizarea implementării 5G, în timp ce liderii ANCOM cer guvernului o OUG pentru implementarea rapidă a acordului cu americanii în legislație. Nici românii nu sunt tocmai lămuriți. Conform unul studiu, doar 4% dintre ei folosesc IoT, doar 15% ar fi dispuși să plătească pentru 5G și mulți se tem de posibile pericole asociate cu noua tehnologie.

Liberalii l-au convocat la „Ora guvernului“ pe ministrul comunicațiilor, Alexandru Petrescu, pentru a-i adresa câtea întrebări referitoare la Strategia națională 5G și principalele vulnerabilităţi pentru România în acest domeniu. Ministrul a spus că România nu a menționat încă niciun stat sau producător specific în raportul transmis UE referitor la implementarea sistemului 5G, adăugând și că în prezent se lucrează la un proiect privind reziliența infrastructurii de comunicații în cadrul implementării sistemului 5G.

Aceste răspunsuri nu au mulțumit opoziția, deputatul USR Cristian Drulă acuzând guvernul de eșec în cazul organizării licitației pentru vânzarea licențelor 5G. „Până în acest moment, în acest an, această licitaţie este un eşec. În primul rând, unul dintre obstacolele principale este transpunerea memorandumului semnat cu SUA în legislaţie. În absenţa acestei transpuneri nu va fi nicio licitaţie, ci va fi o lipsă de cel puţin 2 miliarde de lei la bugetul naţional pe care i-aţi prevăzut dumneavoastră“, a afirmat Cristian Drulă citat de Agerpres.

Nici deputatul ALDE Varujan Vosganian nu a fost mai bând cu ministrul comunicațiilor, acuzând guvernul că se află în impas și că nu are de fapt niciun program coerent privind implementarea strategiei 5G. „După opinia mea, sunteţi în oarecare impas, care seamănă cu impasul în care se află autostrada de la Comarnic la Braşov, în care nimeni nu mai ştiu cu cine să lucreze, fiecare când începe licitaţia ca să aprobe câştigătorul se uită peste umăr să vadă din care parte a lumii o să vină dojana şi din care o să vină încurajarea“, a spus Varujan Vosganian.

Întâlnire între Klaus Iohannis (președintele României) și Donald Trump (președintele SUA). l Foto: presidency.ro

Memorandumul Washington, piatră de încercare pentru legislația românească

Pe 20 august 2019 s-a semnat la București Memorandumul Washington între ambasadorul României la Washington și ambasadorul SUA la București. Acest document oficial recomandă în mod explicit evaluarea riguroasă a furnizorilor pentru asigurarea deplină a securității implementării tehnologiei 5G. Conform unui comunicat emis de MAE, „memorandumul reprezintă un pas important în vederea elaborării unei abordări comune construite pe baza concurenţei echitabile, a transparenţei şi a respectului faţă de lege și evidenţiază importanţa protejării reţelelor de comunicaţii electronice împotriva accesului neautorizat sau împotriva interferenţelor, recomandând o evaluare riguroasă a furnizorilor pentru asigurarea deplină a securităţii implementării tehnologiei 5G“. Pe scurt, România s-ar angaja împreuna cu SUA să combată amenințările de securitate cibernetică pe care le reprezintă furnizorii chinezi în contextul utilizării rețelelor 5G.

De transpunerea în legislația românească a acestui document depinde organizarea licitației 5G de către ANCOM, iar dacă asta nu se va întâmpla până la sfârșitul anului, atunci România riscă să piardă aproximativ 2 miliarde de lei de la bugetul național.

Sorin Grindeanu, fost premier și actual președinte al Agenției Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) a spus că a cerut oficial Guvernului Dăncilă să transpună în legislația românească memorandumul încheiat cu SUA pentru implementarea tehnologiei 5G. „Până acum nu am primit niciun răspuns din partea Guvernului. Fără transpunerea documentului în legislația românească, fie și printr-o ordonanță de urgență, ANCOM nu poate organiza anul acesta licitația pentru 5G. Acest lucru ar însemna un minus de 2 miliarde la bugetul național. Marile companii de telecomunicații nu își pot face bugetele și ofertele fără a avea toate informațiile cu privire la această licitație pentru care perioada de consultare publică s-a încheiat. Dacă România nu reușește să reglementeze urgent acest domeniu, cel mai probabil, licitația va fi amânată pe anul viitor“, a declarat Grindeanu la Cluj-Napoca săptămâna trecută.

Companiile de telefonie cer socoteală Guvernului

Aceste ezitări din partea guvernului au pus pe jar și firmele de telecomunicații, mai ales pe cele care încă au contracte cu Huawei. Murielle Lorilloux, directorul general al Vodafone România, cere guvernului explicații cu privire la obligațiile firmelor de servicii de telefonie: „Vrem să fim siguri că atunci când vom angaja investiții masive pentru spectrul radio (n.a care va fi vândut la licitația 5G) o vom face știind deplin care sunt obligațiile noastre pentru următorii 15 ani. Ministerul Comunicațiilor și ANCOM ar trebui să ofere claritate în privința acestor obligații. A existat o dezbtarere publică în această vara pe marginea procedurii 5G. Atât noi, cât și ceilalti operatori am menționat toate principalele provocari pe care le avem fie că este vorba de acoperire, prețuri sau frecvențele scoase la licitatie. Noi operăm rețeaua cu doi parteneri – Huawei și Ericsson. Prezența Huawei în rețea nu este doar în cazul nostru, ci și în cazul altor operatori care au un mix de furnizori. Principalul aspect aici este asigurarea securității cibernetice. După cum știți, Comisia Europeană va trebui să consolideze rapoartele privind securitatea cibernetica de la fiecare stat membru și în octombrie-noiembrie va publica un set de recomandări. Vom îndeplini întocmai acele recomandări în România și în restul Europei. În plus, s-a anunțat deja la nivelul grupului Vodafone ca am amânat investițiile în rețelele principale (core networks) din Europa cu echipamente Huawei“, a declarat marți Murielle Lorilloux, directorul general al Vodafone România, în cadrul unui eveniment pe tema achiziției UPC România.

 

Info

Conform unui studiu realizat de Metro Media Transilvania pentru Agenția Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) – Stdiu cantitativ pentru utilizarea Internetului Obiectelor, 72% dintre români au internet în gospodăria lor, fie mobil sau fix. În proporție de 93,7% telefoanele mobile sunt obiectele cel mai conectate la internet, urmate de calculatoare, laptopuri, TV, electocasnice, senzori, dispozitive de divertisment și automobile. Din păcate, conform studiului citat, doar 4% dintre respondenți sunt utilizatori ai Internetului Obiectelor, iar dintre cei care utilizează IoT, majoritatea locuiesc în mediul urban, o treime dintre ei cu venituri de peste 6.000 de lei pe lună, cu studii superioare și cu vârsta sub 40 de ani.

Deși doar 4% dintre români folosesc IoT, 22% dintre români știu totuși ce este Internetul obiectelor, la fel cum, în medie, majoritatea românilor consideră că diverse obiecte ar trebuie conectate la internet, printre care televizorul, electrocasnicele, ceasurile sau aplicațiile locuinței. Conform studiului amintit, confortul a fost ales de către 42% dintre respondenți ca fiind printre cele mai importante beneficii aduse de utilizarea Internetului Obiectelor, 33% au menționat siguranța, iar automatizarea unor activității a fost opțiunea dintre aleasă de 20% de respondenți. 19% au afirmat că Internetul Obiectelor nu aduce beneficii.

În ceea ce privește temerile pe care le-ar putea aduce utilizarea Internetului Obiectelor, furtul sau pierderea datelor transmise reprezintă o temere pentru 35% dintre respondenți, 34% dintre aceştia au ales costurile dispozitivelor IoT, iar afectarea confidenţialităţii datelor a fost aleasă în procent de 25%.

Termenul de 5G le este cunoscut intervievaților în procent de 34%, iar 62% dintre respondenţi au afirmat că nu au cunoştinţe despre acest termen. În ceea ce privește așteptările românilor privind implementarea tehnologiei 5G, majoritatea vizează acoperirea naţională mai bună (47%), viteza mai mare de download/upload de fişiere pe internet (31%), și mai puţine probleme cu conectivitatea (26%). Totuși, 45% dintre respondenţi afirmă că nu ar fi dispuşi să plătească în plus pentru tehnologia 5G, iar 15% ar opta pentru 5G dacă ar reprezenta o extra opţiune contra cost la planul tarifar. Doar 6% dintre indivizii care au răspuns la acest sondaj ar fi dispuşi să achiziţioneze această tehnologie şi dacă ar presupune un plan tarifar distinct cu trafic nelimitat ,dar cu limitarea vitezei de internet după depăşirea traficului recomandat.

Postaţi un comentariu