O delegaţie parlamentară din Comisia de Mediu a Senatului a vizitat groapa de la Pata Rât

O delegaţie parlamentară din Comisia de Mediu a Senatului a vizitat astăzi depozitul neconform de deşeuri de la Pata Rât, în cadrul unei anchete parlamentare desfăşurate la nivel naţional pe problema gestionării deşeurilor. Autorităţile clujene au fost reprezentate de vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Marius Mânzat, managerul de proiect de la CMID, Mariana Raţiu, city managerul Gheorghe Şurubaru, dar şi directorul RADP, Ioan Pantelimon. A fost prezent şi deputatul clujean USR, Adrian Dohotaru, care recent a sesizat ministerul Mediului despre probleme grave de la Pata Rât.

Managerul de proiect de la Centrul de Deşeuri Mariana Raţiu a precizat că a fost ao vizită de informare, iar membrii comisiei parlamentare au fost informaţi pe larg despre mai multe aspecte legate de groapa de deşeuri de la Pata Rât. „Discuţiile care s-au purtat au fost pe patru aspecte: un istoric al depozitului neconform de la Pata Rât, apoi problemele legate de CMID şi motivele care au cauzat întârzieri la acest proiect, de asemenea reprezentanţii primăriei, city managerul şi directorul RADP au răspuns la întrebări cu privire la incendiile de la rampele temporare ale primăriei de aici şi problemele cu care se confruntă la aceste rampe şi apoi s-a discutat şi despre problemele legate de alunecarea de teren şi fenomenul de poluare de la Pata Rât, fenomen care e în centrul discuţiilor dintre noi şi prefectură”, a spus aceasta.

Mariana Raţiu a precizat că, de altfel, astăzi la ora 15 a fost convocat din nou Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă de către prefect pentru a dezbate situaţia de la Pata Rât unde Consiliul Judeţean Cluj cere instituirea stării de alertă. „E o situaţia dramatică şi riscantă acolo şi ne confruntăm cu două fenomene, cel de alunecare de teren şi cel de poluare. Avem deja staţia de osmoză, dar nu putem preda amplasamentul constructorului pentru a o monta pentru că ar trebui montată pe un teren privat. Dacă nu am declarată starea de alertă nu pot să intru pe teren, trebuie să stau , să-l expropriez pe om”, a explicat Mariana Raţiu.

În privinţa proiectului pe care îl coordonează, CMID-ul ,aceasta a precizat că în prezent se lucrează la partea de stabilizare a terenului, dar se aşteaptă şi ultimele detalii ale proiectului tehnic pentru a se putea trece efectiv la lucrări de consolidare. „Aşteptăm ultimele documente pentru proiectul tehnic, ca să avem exact cantitatea de lucrări suplimentare şi apoidacă acesta e avizat şi aprobat de inginer putem intra în procedură de negociere cu constructorul, suma a fost deja aprobată de plen, doar că până vine constructorul cu tot proiectul avizat şi aprobat de inginer nu putem intra în negociere. Ei ar trebui să finalizeze toate lucrările în iulie-august 2018”, a adăugat Mariana Raţiu.

Adrian Dohotaru: “Dorim înființarea unui grup de lucru care să se întâlnească regulat, nu doar în situații de criză”

 „Am realizat o vizită de documentare privitoare la depozitele neconforme din Pata Rât și pentru a vedea care este stadiul CMID-urilor din mai multe județe din România, împreună cu mai mulți parlamentari de la Senat. A avut loc o întâlnire la Consiliul Județean, apoi ne-am deplasat la rampa RADP. Am văzut de asemenea zona de levigat. În principiu discutăm care sunt cele mai bune soluții. Ca să dau un exemplu, Consiliul Județean spunea că nu poate să intervină cu instalarea stației de osmoză pentru că nu are o procedură rapidă de expropiere. Aceasta a fost o discuție pentru ca parlamentarii din mai multe partide să preia această temă și să vedem astfel cum putem îmbunătăți legislația. Un al doilea lucru care s-a spus în cadrul sedinței de la Consiliul Județean, și care se regăsește în cadrul scrisorii deschise pe care am redactat-o împreună cu câțiva parlamentari clujeni, este faptul că dorim înființarea unui grup de lucru care să se întâlnească regulat, nu doar în situații de criză pentru a vedea cum putem ajunge la colectare separată la sursă și la un grad mult mai mare de reciclare pentru a depozita cât mai puțin.

Un alt scop al vizitei este cel de a vedea exemple de bune practici. Un exemplu remaract constant este cel de la Târgu Lăpuș. La Târgu Lăpuș se reciclează în proporție de 50% și printr-un nou proiect ce va fi implementat în curând se va ajunge la un procent de 80%. Pentru a putea prelua acest exemplu la Cluj este important ca toate autoritățile să comunice între ele, ceea ce în momentul de față nu se întâmplă. Există un blocaj. Rolul unui astfel de grup este unul consultativ, nu avem o tradiție în acest sens”, a declarat pentru Transilvania Reporter, Adrian Dohotaru, deputat USR.  

Scrisoarea deschisă adresată  prefectului județului Cluj, Ioan Aurel Cherecheș, președintelui Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, primarului municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc a  fost semnată de Csoma Botond, deputat UDMR de Cluj, Steluța Cătăniciu, deputat ALDE de Cluj, Adrian Dohotaru, deputat USR de Cluj și Horia Nasra, deputat PSD de Cluj.

„Deoarece toate demersurile de rezolvare a problemelor, anunțate de factorii de decizie, continuă să întârzie a fi realizate și se află într-o permanentă stare de re-considerare, vă solicităm să agreați constituirea unui grup de lucru interinstituțional care să se întâlnească regulat, nu doar în situații de urgență. Rolul grupului cu rol consultativ și al dezbaterilor constante cu specialiști din diverse instituții publice, societatea civilă și mediul de afaceri. este să identifice măsurile necesare și să sprijine adoptarea acestora, într-un orizont cât mai scurt de timp, pentru a rezolva atât problemele care întârzie realizarea SMID în județul Cluj și cât și cele apărute ca urmare a acestor întârzieri”, se arată în textul scrisorii.

Textul integral al scrisorii se poate citi aici.

Text: Claudia Romitan, Maria Man

Distribuie:

Postaţi un comentariu