Nu ratați noul număr Transilvania Reporter: „Orașul fără milă”

Joi, 19 martie 2015 a apărut noul număr al săptămânalului Transilvania Reporter care are ca principal subiect segregarea persoanelor cu handicap în orașul comoară.

După o săptămână petrecută în Germania, am uitat că sunt în scaun cu rotile, povesteşte o tânără clujeancă imobilizată în urma unui accident de circulaţie. În Olanda, a fost chiar mai bine. „De una singură m-am descurcat perfect”, spune ea.  Nu la fel stau lucrurile în oraşul în care locuieşte şi unde îi este groază să se aventureze pe străzi.

Bordurile înalte, lipsa rampelor de acces în instituţii, în mijloace de transport, absenţa zonelor speciale de acces la diferite evenimente urbane, sunt toate semnul nepăsării oficialităţilor faţă de nevoile persoanelor cu dizabilităţi. Câteodată, lipsa de sensibilitate virează în mitocănie. „Lasă, că voi oricum auziţi mai bine”. Acesta a fost răspunsul unui fost primar, acum în închisoare, atunci când un nevăzător l-a rugat să regleze intensitatea sunetului la semnalele acustice ale semafoarelor care sunt acoperite de zgomotul din trafic.

La indiferenţa edililor se adaugă nepăsarea locuitorilor. Trotuarele sunt invadate de maşini parcate neregulamentar. Locurile de parcare pentru handicapaţi se ocupă primele, fiind cele mai bine plasate. Legislaţia europeană privind drepturile persoanelor cu handicap a fost implantată şi în România, dar absentând sancţiunile, ea nu este aplicată.

Clujul este un avid colecţionar de titulaturi cu oraş european în coadă. Oricâte ar aduna, ele nu pot ascunde urâţenia sub preş. Compasiunea pentru cel aflat în nevoie e unul din fundamentele comportamentului de viaţă occidental. Într-un fel e bine că tinerii europeni ocolesc capitala desemnată a tineretului. Măcar astfel, ei nu află cu realitatea din în spatele desemnării: e necesar să fii tânăr, sănătos şi sprinten ca să te descurgi pe străzile Clujului. Despre segregarea socială a persoanelor cu handicap în oraşul capitalelor de tot felul.

Sumarul ediției:

ACTUALITATE. Europarlamentarii români sunt heterosexuali la Bucureşti şi homosexuali la Bruxelles. Deşi noul Cod Civil din România prevede expres că „este interzisă căsatoria dintre persoane de acelasi sex” şi că nici nu sunt recunoscute în România astfel de contracte încheiate în străinatate, europarlamentarii români –în marea lor majoritate- au votat, zilele trecute, în Parlamentul European, o rezoluţie care prevede contrariul. Adică, ei sau partidele lor, una fac în ţară şi exact invers fac în străinătate. ( Marius Avram)

DOSAR. Segregarea persoanelor cu handicap în orașul comoară 

  • Clujul închide ochii la nevoile nevăzătorilor. „Pentru a vedea, îmi închid ochii” sună citatul cu valențe profunde semnat de Paul Gauguin. L-aș schimba puțin, dezbrăcându-l de metaforă: „Pentru a-i înțelege, îmi închid ochii”. Și exact asta am făcut. Am închis ochii timp de o oră. Pentru a-mi anula acest simț, dar pentru a nu fi tentată să trișez, am folosit o eșarfă. Am bâșbâit prin casă, m-am lovit de pat și mi-am vărsat cafeaua de două ori. Având imaginea locuinței bine întipărită în minte , nu a fost chiar atât de complicat să mă orientez. A fost dificil să îmi găsesc hainele, să le recunosc după textură. Nu m-am încumetat să le calc. Nu m-am încumetat nici să cobor scările de la bloc, știind că nu sunt egale și că oricând pot avea parte de o surpriză. Ce sa mai zic de ieșit în stradă? (Maria Man)
  • În cărucior în jungla urbană. Pe strada Dorobanților, Bella Adorian a ieșit la plimbare. Căruciorul electric cu ajutorul căruia se deplasează prinde viteză. „E singura stradă din oraș unde pot să merg cum trebuie. Merg pe pista de biciclete. E prea frumos afară. E păcat să nu profit”, spune acesta. În curând va împlini 79 de ani. E clujean de la vârsta de șapte luni, când s-a mutat aici împreună cu mama sa. S-a născut la Târgu Mureș, dar Clujul e „acasă”. A avut o viață frumoasă, o soție iubitoare. Acum se simte singur: băiatul îl vizitează o dată pe săptămână și astfel, când e vreme frumoasă, își mai omoară timpul prin oraș. „Sunt norocos că am acest cărucior. E olandez. L-am luat de pe internet cu 800 de euro acum patru ani. Merge foarte bine, prinde și 50 km pe oră, dar vă dați seama că nu am unde să merg cu așa viteză. Merg mai mult pe trotuar, deși e complicat. Oamenii își parchează mașinile pe trotuar, iar eu ca să cobor de pe trotuar trebuie să merg mult înapoi, pentru a găsi o bordură înclinată. În Cluj, e o mare problemă cu bordurile. Sunt foarte înalte. Merg și pe stradă, deși e mai periculos. Mie nu mi-e frică. Merg până în Mănăștur la cimitir, la soția mea”, povește acesta emoționat. ( Maria Man)
  • Ilinca Rotariu: „În Germania am uitat că sunt în scaun cu rotile!”Povestea Ilincău Rotariu, tânăra ce deține Centrul de Recuperare Tarra din Cluj-Napoca, este o adevărată lecție de viață. În 2008, Ilinca, studentă în anul patru la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară, secția Peisagistică a suferit un accident de circulație, accident ce avea să îi schimbe viața. După două intervenții chirurgicale la coloană, Ilinca a rămas cu o paralizie permanentă de la mijlocul trupului în jos. Chiar dacă nu a fost deloc ușor, aceasta nu s-a dat bătută. A căutat mereu resursele pentru a merge mai departe, pentru a zâmbi și pentru a-i face și pe ceilalți să zâmbească. A înființat o asociație care îi poartă numele „Raluca Ilinca”, unde desfășoară diferite activități sociale și un centru de recuperare.( Maria Man)
  • Cluj, capitala lipsei solidarității. Majoritatea asociaților care se ocupă de sprijinul persoanelor cu dizabilități colaborează cu beneficiarul în mod direct și, de obicei, nu fac lobby pentru anumite cauze sau pentru schimbarea percepției la nivel comunitar. Asociația pe care o conduce Sorin G. Ionescu a fost creată tocmai în scopul de a aduce în discuție problemele persoanelor cu dizabilități și de a scoate în evidență nevoia de solidaritate față de aceste persoane. „Mai mult decât prin multiculturalitate, mai mult decât prin multilingvism, ar trebui ca acest oraș să se evidențieze prin solidaritate față de persoanele cu dizabilități”, îndeamnă Sorin G Ionescu. ( Cristina Beligăr)
  • Instituţiile publice sunt mai handicapate ca handicapaţii. O vorbă românească spune că unde-i lege, n-ar trebui să fie tocmeală. Dar, deşi suntem aliniaţi la legislaţia în domeniu din lumea civilizată, deşi ne umplem pieptul cu galoane de genul „Capitală a..”, când vine vorba de drepturile celor cu care soarta a fost mai puţin generoasă, nu prea mai avem cu ce să ne lăudăm. (Marius Avram)

CULTURĂ. „Apolodor” revine pe scena Teatrului Național din Cluj în luna aprilie. Teatrul Național din Cluj a anunțat următoarele două reprezentații ale spectacolului-concert „Apolodor” după un prim spectacol care a avut loc la începutul lunii martie. Astfel, spectatorii care nu l-au văzut încă pe celebrul pinguin „reinventat” de Ada Milea si de actorii Teatrului Național, vor avea ocazia să îl vadă în data de 8 aprilie, de la orele 10.30, respectiv 12.30. „Apolodor”, după Gellu Naum, îi are în distribuție pe Ada Milea, Dragoş Pop, Anca Hanu, Ramona Dumitrean, Adriana Băilescu, Cristian Rigman, Sânziana Tarţa și Adrian Cucu. ( Cristina Beligăr)

INTERVIU. Două povești de dragoste, un singur concept: „Fotografii de citit”. „Peste 20 de ani, în această fotografie va fi tot data de 28.11.2013… timpul poate fi oprit în loc”, scrie frumos, cu litere de mână pe una dintre Fotografiile de citit.  Iar într-un univers virtual în care timpul devine supus, totul devine posibil. Ansel Adams spunea că „există întotdeauna două persoane în fiecare poză: fotograful și privitorul”. În cazul Fotografiilor de citit există întotdeauna cel puțin trei personaje: fotograful, privitorul și scriitorul. Aici, scrisul cu lumină se împletește în mod armonios cu scrisul de mână, iar rezultatul este spectaculos atât pentru ochi, cât și pentru suflet. Fotografiile de citit creează stări, redau emoții. (Maria  Man)

ARTĂ CONTEMPORANĂ. Fragmente de corp supradimensionate, în expoziție la Muzeul de Artă. Muzeul de Artă din Cluj-Napoca a găzduit marți vernisajul primei expoziții personale a artistei Elena Ilash, o expoziție provocatoare compusă din lucrări realizate nu atât pentru a șoca, ci pentru a transmite privitorului emoție. Expoziția cuprinde și lucrarea „Autoportret pentru mâine” despre care autoarea spune că „este o reprezentare destul de reală a oglindirii sale”. Exponatele sunt supradimensionate în marea lor majoritate și reprezintă fragmente de corp, de situație, sau doar o postură în care un detaliu de corp poate fi reprezentat și care își caută identitatea. ( Cristina Beligăr)

RELIGIE. Moştenirea iezuită. Ordinul călugăresc al iezuiţilor este poate dintre ordinele monahale catolice cel care a avut cel mai mult de a face cu oraşul Cluj. Călugării iezuiţi au apărut la 15 august 1934 la paris în mediile studenţeşiti şi l-au avut în frunte pe Ignaţiu de Loyola. Au intrat în legalitate şsae ani mai târziu prin bula papală Regimini militantis eccelsiae. La depuneree voturilor de intrare în ordin pe lângă cele de ascultare, castiatate şi sărăcie, iezuiţii mai fac unul prin care îşi exprimă supunerea necondiţionată faţă de instituţia papalităţii. Acţiunea de misionariat activ pe noile continentele (Asia, America de Sud) şi întmeierea de instituţii de învăţământ pentru toate categoriile sociale le-a adus faima. ( Elena Gădălean)

ECLIPSĂ DE SOARE. La Cluj se va vedea doar jumătate din soare. O eclipsă parțială de soare va fi vizibilă vineri, 20 martie, din România. Potrivit lui Ilarie Grecu, membru fondator al Astroclubului Borealis din Cluj-Napoca, la noi în țară eclipsa se va vedea cel mai bine în zona Satu Mare, unde 55% din discul solar va fi acoperit de lună, în momentul de vârf. „În Europa, eclipsa nu se va vedea total, decât în unele regiuni extrem nordice, cum sunt Insulele Feroe sau Svalbard. La noi în țară se va vedea între 40 și 55%, cu maximumul la Satu Mare și minimumul la Mangalia”, a declarat acesta pentru „Transilvania reporter”. (Bogdan Stanciu)

CĂLĂTORII. Bologna: deșteaptă, roșie și grasă. Ce să vezi în orașul vest-european cel mai ușor accesibil din Cluj. Pentru clujeni, Bologna poate fi cea mai ieftină experiență de călătorie în spațiul Europei de Vest, atâta vreme cât un bilet de avion dus-întors cu Wizz Air ajunge la sub 50 de euro de persoană, dacă e rezervat din timp – de exemplu, din decembrie pentru martie. Dar ce se poate vedea în Bologna, un oraș mult mai puțin cunoscut decât Florența, Veneția, Roma sau Milano? ( Bogdan Stanciu)

DOCUMENTAR. Echinocţiul de primăvară: magie, energie şi ştiinţă. Mărţişorul este considerat „vestitorul primăverii”, anotimp care începe, oficial, la data de 1 martie. Totuşi, din punct de vedere al Soarelui, primăvara începe abia după data de 20 martie, când are loc echinocţiul – sau echinoxul – de primăvară. Echinocţiul de primăvară reprezintă momentul începerii primăverii astronomice în emisfera nordică – în acelaşi timp, în emisfera sudică începe toamna. ( Mădălina Kadar)

SPORT. „Trofeul Carpați”, botezul întârziat al lui Ryde. Ediţia a 47-a a „Trofeului Carpaţi” se va disputa la sfârşitul săptămânii în Sala Polivalentă din Cluj-Napoca şi va reprezenta debutul pe banca tehnică a lui Thomas Ryde, primul selecţioner străin din istoria echipei naţionale de handbal feminin a României. De origine suedey, Ryde a aşteptat şapte ani acest moment, după ce în 2008 mai fusese numit odată antrenor al României. La acea vreme, din cauza opoziţiei virulente a tehnicienilor români suedezul nu a mai ajuns la Bucureşti pentru a semna contractul cu Federaţia Română de Handbal. Poate părea ciudat, dar imediat după eşecul negocierilor din 2008, Thomas Ryde nu a mai antrenat nicio altă echipă, preferând să-şi dedice timpul şi energia propriei sale companii de impresariat şi management sportiv. Chiar dacă nu a mai antrenat de foarte multă vreme, Thomas Ryde are un palmares impresionant din care nu lipseşte trofeul Ligii Campionilor, şi câteva titluri de campion în ţările nordice, unde handbalul este o veritabilă religie.( Patrice Podină)


Publicitate

Postaţi un comentariu