Nu ratați noul număr din Transilvania Reporter: „Clujul, după 22 de ani de război al plăcuțelor”

Joi, 26 februarie, a apărut un nou număr al săptămânalului Transilvania Reporter „Clujul, după 22 de ani de război al plăcuțelor” care are ca temă principală multiculturalitatea Clujului.

După aproape un sfert de secol de tensiuni, argumente şi retorică politică, controversa în privinţa plăcuţelor bilingve din Cluj este pe cale să ia sfârşit. Vineri, 27 februarie, Primăria va prezenta câştigătorul concursului de idei privind indicatoarele care vor fi montate la cele cinci intrări în oraş. Proiectul care va câştiga concursul, consistentul premiu de 100.000 de lei şi prestigiul de a reprezenta punctul final al unei îndelungi neînţelegeri etnice nu este deocamdată cunoscut. Ce se ştie, în schimb, este că denumirea oraşului va fi menţionată la intrările şi ieşirile din oraş în cel puţin trei limbi: română, maghiară şi germană.

Astăzi vedem aşadar lumina de la capătul tunelului. Când însă s-a intrat în el ? Aşa cum aminteşte, cu un sentiment de mulţumire de sine, fostul primar Gheorghe Funar, întâia oară când o plăcuţă înfierbânta în stradă mulţimi antagonice de maghiari şi români a fost la 1 decembrie 1992. Aflat în primul său an  în Primărie, Funar monta pe soclul statuii lui Matei Corvin o placă imprimată cu un citat al istoricului Nicolae Iorga care sublinia originea română a regelui ungar. Maghiarii au mai protestat când acelaşi Gheorghe Funar a îmbodobit Casa Matei cu o placă bilingvă, româno-engleză. Ulterior, UDMR s-a scandalizat şi a determinat guvernul din care făcea parte să-l împiedice pe primar să amplaseze pe un imobil de pe strada Avram Iancu o placă inscripţionată cu un text care nega originea maghiară a poetului şi revoluţionarului Petofi Sandor. În cele din urmă, în 2002, maghiarii care revendicau indicatoare bilingve la intrările în oraş obţin câştig de cauză. Ele devin obligatorii prin hotărâre de consiliu local, însă nici unul dintre primarii care s-au succedat de atunci n-a montat indicatoarele de teama naţionaliştilor români.

O înfruntare veche de 22 de ani este aşadar pe cale să se stingă. Nu se închide însă decât  una din liniile de falie care segmentează etnic Clujul.

Sumarul ediției:

ACTUALITATE. Primăria a pus lacăt pe ajutoarele alimentare oferite de UE. De câteva zile la ambele centre de repartizare a ajutoarelor oferite de Uniunea Europeană, uşile sunt ferecate. Pe uşa depozitului de pe Bd. Muncii nr. 8, două lacăte mari stau de pază. Pe Calea Baciului, după ce treci prin nişte noroaie lipicioase, ajungi în faţa unei uşi albe bine închise. Alături de uşa după care stau ascunse alimentele oferite de UE, zace o grămadă de gunoi aruncată ca semn al ignoranţei autorităţilor locale. La ambele centre sunt lipite afişe cu un orar complet inutil şi un număr de telefon de la Direcţia de Asistenţă Socială, dar la care nu răspunde nimeni. Nicio altă informaţie. Oamenii vin şi pleacă murmurând a nemulţumire, cu gândul la primarul pe care l-au ales.(Adrian Pop)

ORAȘUL. „În al doisprezecelea ceas:Consilierii judeţeni au aprobat asocierea pentru transportul intermodal”. Consilierii județeni s-au întâlnit marţi seara în ședință extraordinară să decidă soarta proiectului pentru transport intermodal. După circa o oră de discuții proiectul a fost în sfârșit aprobat, după luni de tergiversare şi de ping-pong între instituţii. Aeroportul Internațional Avram Iancu așteaptă după acest acord de asociere din martie 2014. (Claudia Romitan)

DOSAR: Românii și ungurii

  • Laszlo Attila: Românii şi maghiarii din Cluj au simboluri diferite, trebuie să trăim în paralel cu ele.

Rep: Să încercăm să facem o istorie a relaţiilor dintre români şi maghiari la Cluj-Napoca. Cum le vedeţi? Cum au fost ele în cei 25 de ani de la revoluţie încoace? Au fost tensionate, au fost normale, se putea mai bine

Laszlo Attila: Cred că se putea mai bine, dar cred că diferă foarte mult de la o perioadă la alta. Dacă ne rezumăm la aceşti 25 de ani, cred că avem datoria să vorbim un pic şi de o perioadă mai lungă. Până la urmă, am constatat cu bucurie că, de fiecare dată, comunitatea a reuşit să găsească acele metode prin care să tempereze diferitele încercări de a tensiona situaţia. Clujul este un oraş destul de interesant din acest punct de vedere, pentru că, dacă până la mijocul secolului al XIX-lea era un orăşel comercial, cu bresle, în intersecţia drumurilor principale, după care la sf sec al XIX-lea a început industrializarea, care a atras în primul rând o migraţie internă, din ţară, iar această migraţie a dus la grupuri relativ mari de populaţie care apăreau într-un timp scurt, dar de fiecare dată s-au găsit acele metode de integrare a acestor oameni. (Marius Avram)

  • Gheorghe Funar: Ar fi bine să existe pace, prietenie şi armonie în Cluj-Napoca, dar etnicii maghiari sunt aţâţaţi de Budapesta

Rep: Cum aţi caracteriza relaţiile dintre români şi maghiari în Cluj-Napoca, de la revoluţie încoace?

GF: În primul rând, la noi n-a fost o revoluţie în decembrie 1989. A fost o lovitură de stat organizată de asasinii politici internaţionali împreună cu asasinii economici internaţionali, cu sprijinul şi forţa unora din marile puteri ale lumii şi a serviciilor secrete ale statelor respective –unele mai apropiate, altele mai îndepărtate. Şi acea etapă din decembrie 1989 şi cei 25 de ani care au urmat în România post-decembristă fac parte din holocaustul împotriva poporului român. Este vorba de cel mai mare holocaust din istoria omenirii. Relaţiile dintre unguri şi români s-au înăsprit şi au devenit tot mai încordate în Cluj-Napoca din 21 decembrie 1989, când etnici unguri din Cluj-Napoca, din împrejurimi, susţinuţi de terorişti unguri antrenaţi în taberele speciale constituite în Ungaria, înainte de decembrie 89, au venit cu pretenţia, atunci în 21-22 decembrie, şi au scandat că Ardealul nu e pământ românesc şi că vor alipirea Ardealului la Ungaria. (Marius Avram)

  • Kovács Kinga, director de programe al Teatrului Maghiar: „Supratitrările nu sunt o favoare, ci țin de o normalitate pe care ne-o asumăm”. Teatrul Maghiar de Stat Cluj a anunțat săptămâna aceasta lansarea unei campanii de informare a publicului asupra faptului că toate spectacolele instituției beneficiază și de supratitrare în limba română. Deși toate afișele spectacolelor Teatrului Maghiar sunt bilingve, iar pe site-ul oficial al instituției există precizări în privința supratitrării, informația nu a ajuns la toată lumea și, ca urmare, mulți „consumatori” de cultură continuă să asocieze Teatrul Maghiar exclusiv cu limba maghiară. (Cristina Beligăr)
  • Plăcuțele trilingve semn pentru instalarea normalității. Amplasarea unor plăcuţe bilingve la intrările în oraş este o doleanţă de ani de zile a comunităţii maghiare, o adevărată obsesie am putea spune, care de-a lungul timpului a cunoscut numeroase “episoade” ca o adevărată telenovelă. Recent, nemulţumiţi de sentința Curții de Apel Cluj potrivit căreia plăcuțele bilingve cu denumirea orașului nu mai sunt obligatorii, maghiarii au creat chiar şi un grup de inițiativă numit Musai-Muszáj, grup care a organizat în ultimele două săptămâni mai multe acţiuni inedite. (Maria Man)
  • Constantin Groza, un profesor atipic. Predă română și latină maghiarilor. Are simțul umorului din plin, iar râsul este arma cu care își atrage elevii. Se ghidează după zicala „Ridendo castigat mores” din latină, așa cum îi stă bine unui profesor care predă limba romanilor. Este convins că prin râs poate corecta și îmbunătăți obiceiurile elevilor săi, fie că e vorba despre viață în general, sau de eventualele greșeli pe care le fac aceștia când vine vorba de una dintre materiile lui. Constantin Groza, de la Liceul Teologic Reformat din Cluj-Napoca, căci despre el este vorba, se reinventează continuu pentru a reuși să își facă orele atractive și este extrem de mulțumit când unii dintre maghiarii cărora le predă limba română ajung să urmeze Facultatea de Litere, la secția română. Deși este singurul român din cadrul instituției de învățământ acesta spune că a fost primit bine acum 16 ani, când a început să lucreze aici. Nu și-a imaginat vreodată că va ajunge să predea exclusiv maghiarilor, dar nici că profesia de dascăl îi va fi atât de dragă, având în vedere că timp de 17 ani s-a depărtat de sistemul educațional, pentru o caieră în domeniul economiei. (Maria Man)
  • Anna Horvath, viceprimar: Multiculturalismul înseamnă mai mult decât toleranţă.

Reporter: Cum apreciați după aproape trei ani de mandat de viceprimar colaborarea dintre comunitatea română și maghiară din Cluj-Napoca?

Anna Horvath: Avem, cred eu, o relaţie dinamică, în continuă transformare în bine, care deşi a pătimit enorm în ultimul secol, a reuşit să se menţină în limitele firescului. (Claudia Romitan)

  • Petra Kadar, KMDSZ: „Scopul nostru este să ne păstrăm, să ne ocrotim cultura”

Când vine vorba despre multiculturalitate, studenții clujeni nu pot fi ignorați. Petra Kadar, referent PR și comunicare în cadrul KMDSZ (Uniunii Studenților Maghiari din Cluj) ne explică în cele ce urmează cum este văzută multiculturalitatea prin ochii studenților maghiari, dar și cum sunt maghiarii percepuți de comunitatea română.

Reporter: Ce părere aveți despre multiculturalitatea Clujului?

Petra Kadar: Clujul este un oraș european cu un trecut colorat, cu diverse comunități etnice și religioase. În cadrul Captialei Europene al Tineretului se promovează multuculturalitatea comunității clujene. Toate acestea sunt dovada faptului că multuculturalitatea constituie fondul orașului. (Maria Man)

  • Dragostea pentru culori unește, etnia dezbină. Se spune că sportul unește, indiferent de religie, rasă, sau naționalitate. Aparent așa este. În fond ce contează cu ce ne ocupăm în viața de zi cu zi, la meci mergem împreună cu prietenii de etnie maghiară, sau cu colegul de facultate de culoare. Sportul văzut prin ochii suporterului care nu face parte dintr-o galerie, sau facțiune a acesteia, se vede în mod natural, ca un spectacol. Lucrurile stau cu totul altfel dacă ești membru al unui grup de susținători, iar etnia poate scinda ceea ce ar trebui să formeze o mare familie – galeria. Dacă în majoritatea sporturilor suporterii clujeni îşi susţin favoriţii umăr lângă umăr, român lângă maghiar, în fotbal lucrurile stau evident altfel. (Patrice Podină)
  • Probleme ale presei maghiare din România (1919-2014). Profesorul clujean Cseke Péter este printre puținii gazetari și oameni de cultură maghiari care a acceptat în condițiile de astăzi să publice o carte în limba română.  Se știe prea bine că după decembrie 1989 cuvântul de ordine al fruntașilor UDMR a fost unul foarte clar: separarea totală de cultura și publicațiile românești. Ca atare, vechile reviste maghiare cunoscute, „Korunk” și „Utunk”(Helicon) de la Cluj sau „A Hét” de la București, au eliminat din paginile lor tot ceea ce privea/privește cultura și literatura română, inclusiv colaboratorii pe care i-au avut înainte din această zonă și au refuzat sistematic orice atingere cu elementul românesc luând înfățișarea unor publicații exclusiv maghiare. (Mircea Popa)

REPORTAJ. Crina Luciana Onaca, sufleor: Rolul meu nu este să fiu văzută că exist. Se împlinesc zece ani de când doamna Crina Luciana Onaca este sufleor la Teatrul Național din Cluj-Napoca, iar atenția pe care a primit-o în tot acest timp din partea publicațiilor culturale, sau a presei, în general, a fost aproape egală cu zero. „Nu este cazul ca lumea să știe foarte multe despre sufleori. Până la urmă, rolul meu nu este să fiu văzută că exist. La sfârșitul zilei, satisfacția cea mai mare este când am reușit să fac câte o corecție la timp, când am văzut că actorul care a avut nevoie de ajutor a depășit stresul momentului”, consideră, cu modestie, doamna Onaca. Mulțumită de ceea ce este și cu ceea ce face, doamna sufleor nu a avut niciodată sentimentul că este inferioară actorilor de pe scenă. A avut chiar și un „rolișor” într-un spectacol regizat de Andrei Șerban, dar nu și-a făcut un scop în a căuta experiența scenei. Rolul l-a jucat cu același firesc pe care îl impune, de fapt și profesia ei. (Cristina Beligăr)

COMUNITATE. Renunță la ochelari!Cum ne putem îmbunătăți vederea în mod natural. Deși s-a pregătit pentru o carieră în domeniul IT, o pereche de ochelari i-a schimbat viața. Vorbim despre Flavius Țurcanu, autorul cărții „Renunță la ochelari”și a seminariilor care poartă același nume. Originar din Botoșani, acesta s-a mutat la Cluj-Napoca în urma cu zece ani pentru a urma Facultatea de  Automatică și Calculatoare din cadrul Universității Tehnice. (Maria Man)

CLUJUL SECRET. Benedictinii, primii mănăştureni. Ordinele călugăreşti care au funcţionat în vechiul oraş Cluj sau în jurul lui şi-au pus amprenta asupra zonei şi i-au influenţat dezvoltarea zonei. Cel mai vechi ordin călugăresc din lume este ce al benedictinilor. Poartă numele întemeietorului ordinului, sfântul Benedict de Nursia. „Ora et labora – roagă-te şi munceşte” a fost deviza, căreia i s-au adăugat principiile evlaviei şi al supunerii. Congregaţiile monahale benedictine se aflau direct sub ascultarea papei, adică aveau autonomie în faţa episcopilor locali, fapt important care a permis o dezvoltare specifică a ordinului. Prin construcţii de biserici şi mănăstiri fortificate, prin defrişări şi prin dezvoltarea de lucrări serioase de agricultură, prin înfiinţarea de şcoli, notariate, servicii de copiere şi păstrare de acte, ei sunt consideraţi marii educatori-pionieri ai Europei Evului Mediu. (Elena Gădălean)

CULTURĂ. Ionuț Caras, despre filmul De ce eu?: „După vizionarea acestui film, nu ai cum să pleci din sala de cinema la fel cum ai intrat”. Unul dintre cele mai așteptate filme ale anului, care în urmă cu doar două săptămâni era proiectat în premieră mondială la Festivalul Internațional de Film de la Berlin, rulează în aceste zile și în cinematografele din România. ( Cristina Beligăr)

Tendințe. Afaceri fără fum. Departe de a fi intenționat să provocăm o dispută între fumători şi nefumători, am încercat să aflăm cum e să conduci o afacere, restaurant, sau club, în care fumul de ţigară este „aproape obligatoriu” în conștiința celor mai mulți dintre noi.

Se spune că un cognac bun se savurează cu o ţigară de foi. Bine, această imagine apare cu preponderenţă în filmele despre familiile aristocrate, însă, oricine a încercat această combinaţie este de acord cu enunţul de mai sus. Şi totuşi, în Cluj există localuri în care fumul nu face parte din decor. (Patrice Podină)

DOSAR. Mărţişorul aduce renaştere, bucurie, primăvară şi un an nou. Dacă am fi trăit în urmă cu peste trei secole, zilele acestea ne-am fi pregătit să sărbătorim Anul Nou. Am fi pregătit mărţişoare pentru cei dragi, am fi împletit şnururi albe şi negre, din lână, le-am fi dăruit şi le-am fi urat tuturor sănătate şi belşug în noul an. Apoi ne-am fi pregătit casa şi gospodăria pentru anul nou agrar, după ritualuri bine stabilite, înfăptuite în Zilele Babelor. Pentru că au existat vremuri în care Mărţişorul marca înnoirea şi trezirea omului şi a întregii naturii la un nou ciclu de viaţă. (Mădălina Kadar)

SPORT. Ana Maria Pavăl: „Luptele sunt viața mea. Respir și trăiesc cu ajutorul lor”. Medaliată de cinci ori cu bronz la Campionatele Europene de lupte libere și declarată, de două ori, cea mai bună sportivă a Clujului, Ana Maria Pavăl îi surpinde pe toți cei care nu o cunosc mascându-și forța în spatele unor ținute elegante, demne de un top model. Puternică, dar  echilibrată, perfecționistă, dar relaxată, Ana Maria pune perseverența mai presus de orice. Injectată cu virusul performanței, se trezește în fiecare zi cu gândul de a ajunge să se bată pentru o medalie de aur la “europene”, „mondiale” sau la Jocurile Olimpice. „Train hard, fight easy” e – mai mult decât o deviză – exemplul pe care ni-l oferă, de ani de zile, una dintre sportivele de top ale Clujului. (Dan Bodea)


Publicitate

Postaţi un comentariu