Nu ratați noul număr din Transilvania Reporter: „Alegerile din Moldova: un moment istoric”

Joi, 27 noiembrie 2014, a apărut un nou număr din Transilvania Reporter care are ca subiect principal alegerile parlamentare din Republica Moldova.

Niciodată în istoria sa recentă nu a fost mai aproape Republica Moldova de împlinirea destinului său occidental decât este acum, cu câteva zile înaintea alegerilor din 30 noiembrie. După momentul ratat în anul 1990, când entuziasmul proclamării independenţei putea fi valorificat pentru despărţirea definitivă de Moscova, vocaţia europeană a ţării primeşte o a doua şansă. Chiar dacă teama nu este întotdeauna un sfetnic bun, miza alegerilor de duminică este mult prea mare pentru a ignora necesitatea de a pune ţara la adăpost de eventualele acţiuni agresive ale Rusiei. Sondajele de dinaintea alegerilor arată că, deşi coaliţia pro-europeană de guvernământ a dezamăgit, cetăţenii moldoveni vor vota, la limită, partidele care pot alcătui o nouă alianţă cu faţa spre vest. Cu toate poticnelile de parcurs ale partidelor pro-europene, ele şi-au asumat din 2009 până acum integrarea europeană ca proiect major şi astfel a reuşit Republica Moldova să obţină cel mai mult dintre statele Parteneriatului Estic, respectiv liberalizarea vizelor şi semnarea acordului de asociere. Uniunea Europeană este cea mai mare piaţă de desfacere pentru Republica Moldova, reprezentând aproximativ 45% din exporturile sale. România, singură, a devansat Rusia şi a devenit cel mai mare partener comercial al Republicii Moldova, cu schimburi comerciale de 921 de milioane de dolari în primele 9 luni ale acestui an. Integrarea europeană nu rezolvă, cel puţin imediat, toate problemele cetăţenilor moldoveni, dar oferă un plan în a schimba țara în bine şi un proiect sigur de viitor. Dacă Moldova va alege calea europeană, următorul capitol de negociere va fi reunificarea cu România şi, indiferent dacă şi când aceasta se va înfăptui, noua frontieră rece dintre Rusia şi NATO se va trasa pe Nistru şi nu pe Prut.

Sumarul ediției:

ACTUALITATE: Dumitru Prunariu, primul român în Spaţiu:Ceea ce este inimaginabil astăzi poate deveni o necesitate în viitor. Primul şi singurul român care a zburat vreodată în spaţiul cosmic şi care a cunoscut calea anevoioasă de a ajunge „la stele” a fost distins cu titlul de Doctor Honoris Causa al UBB în cadrul unei ceremonii la care a fost prezent, alături de academicieni, profesori şi alţi invitaţi, inclusiv preşedintele Agenţiei Spaţiale Române, Marius-Ioan Miso. (Cristina Beligăr).
POLITIC: Efectul Klaus: nivel record de optimism în România. Un nivel fără precedent de optimism în societatea românească: peste 55 la sută dintre români consideră că ţara merge într-o direcţie bună, relevă cel mai recent sondaj de opinie IRES. Acest grad de încredere într-un viitor mai bun nu a mai fost atins niciodată din 1989 încoace a declarat președintele IRES, Vasile Dâncu. Sociologul a precizat şi că cel mai mare salt de încredere pozitivă în direcţia în care merge ţara a avut loc după alegerile din 1996, câștigate de Emil Constantinescu în detrimentul lui Ion Iliescu. În anul următor alegerilor, respectiv 1997, indicele a crescut de la 28 la sută la 45 la sută. Ulterior însă, problemele economice au determinat o scădere a acetui indice până la un minim istoric de 10%, înregistrat în 1999. De menționat că nici după aderarea la Uniunea Europeană nivelul de încredere pozitivă în viitor nu a ajuns la 50%.

ANALIZĂ: Mediatic e un zid al Berlinului între România şi Republica Moldova

Reporter:Domnule Dungaciu, cum aţi caracteriza această campanie electorală din Republica Moldova şi, până la urmă, cât de importante sunt pentru Republica Moldova aceste alegeri parlamentare din 30 noiembrie?
Dan Dungaciu: Înainte de a vorbi propriu-zis de alegerile din Republica Moldova, aş vrea să punctez o idee apropo de importanţa relaţiei dintre România şi Republica Moldova acum, când am sărbătorit, de curând, 25 de ani de la căderea zidului Berlinului. Pentru că s-a întâmplat un lucru fundamental în aceste zile, respectiv faptul că România a devenit astăzi cel mai mare partener comercial al Republicii Moldova, cu schimburi comerciale de 921 de milioane de dolari în primele nouă luni ale acestui an. Iar Rusia, cu toată dimensiunea ei economică, a ajuns pe locul al doilea, cu schimburi comerciale de 830 de milioane de dolari. (Marius Avram)

DOSAR: Alegerile din Moldova: un moment istoric

Studiază în România cu ochii spre Republica Moldova. Tinerii din Republica Moldova, veniţi la studii în România, sunt din ce în ce mai interesaţi de ceea ce se întâmplă pe plan politic dincolo de Prut, dorind să contribuie, atât cât le stă în putinţă, la parcursul european al ţării. Anual, mii de tineri aleg să vină la studii în România, fie că este vorba de elevi, studenţi, masteranzi sau doctoranzi, iar numărul acestora creşte de la an la an. Bursele oferite de statul român sunt atractive, iar diplomele sunt recunoscute pe plan internaţional, spre deosebire de cele din Republica Moldova sau chiar din Rusia, unde bursele se acordă doar la facultăţi de „mâna a doua”. Cu toate că o bună parte din tineri doreşte să se stabilească în România odată cu finalizarea studiilor şi o altă parte pleacă mai departe spre Vest, există şi tineri care se întorc acasă, pentru a aplica ceea ce au învăţat la şcoală, în Republica Moldova. (Maria Man)

Moldova: o campanie cu final (ne)aşteptat. Republica Moldova din 2014 nu este politic România anului 2000, deşi unii ar putea fi tentaţi să facă o comparaţie: o coaliţie pro-europeana care a dezamăgit în mare parte, şi o posibilă revenire a partidului anterior de guvernare. Situaţia e mult mai complicată, din cel puţin două motive: din raţiuni geopolitice (Rusia investeşte masiv în Moldova) şi de fărâmiţare partinică (numărul foarte mare de partide participante la alegeri, peste 20). Miza alegerilor este mare, câştigătorul (coaliţia câştigătoare mai precis) ia tot, iar pragul de intrare, plasat psihologic la 6%, creează un disconfort pentru participanţi, căci vor fi procente relativ multe „pierdute” şi redistribuite. Indiferent de variantă, va exista iarăşi o coaliţie, cel mai probabil tot pro europeană, permutările fiind însă, cel mai probabil, diferite faţă de actuala variantă. Câştigătorul ia tot. Diaspora ia parte?

ECONOMIC: Brânza de Năsal, evadează din peșteră. Producția de brânzeturi de la Țaga a repornit miercuri după ce timp de un an și jumătate, fabrica reprezentativă pentru județul Cluj, a fost închisă. Astfel, mult râvnita Brânză de Năsal, dar și alte soiuri de brânză tradițională, vor ajunge din nou pe mesele consumatorilor. (Maria Man)

CULTURĂ: Frank Demaegd, fondatorul Galeriei Zeno X din Belgia: Cred în talentul lui Mircea Suciu şi vom atinge un nivel foarte înalt cu el.Universitatea de Artă şi Design din Cluj-Napoca a oferit în cursul săptămânii trecute titlul de Doctor Honoris Causa lui Frank Demaegd, fondatorul Galeriei Zeno X din Antwerpen (Belgia). Invitatul a susţinut şi o scurtă conferinţă în care a prezentat istoricul galeriei pe care o conduce, explicând totodată rolul pe care ar trebui să îl aibă un galerist pe piaţa de artă. „În calitate de tânăr galerist în anii ’80, eram interesat de artă şi nu aveam nicio cunoştinţă despre piaţa de artă. Computerul, internetul, telefonul mobil sau faxul nu existau atunci şi tot ce am învăţat a fost prin experienţe”, a precizat Frank Demaegd în Sala mare a Casei Matei Corvin din Cluj-Napoca. A conduce o galerie de artă, a spus acesta, necesită creativitate şi un bun management. Frank Demaegd a anunţat că în luna ianuarie a anului viitor galeria sa va găzdui primul eveniment expoziţional, dedicat exclusiv tânărului artist clujean Mircea Suciu. (Cristina Beligăr)

REPORTAJ: Cinci locuri de vizitat pentru mini-vacanța de 1 Decembrie. Sezonul turistic de iarnă începe în forță cu o mini-vacanță de 1 Decembrie, ca aperitiv pentru mini-vacanțele de Crăciun și Revelion. Vă propunem pentru aceste trei zile de odihnă cinci destinații din Transilvania, legate de actul fundamental din 1918. (Bogdan Stanciu).

DOCUMENTAR. 1 Decembrie la Alba Iulia. Semnificaţiile zilei de 1 Decembrie pentru locuitorii oraşului Marei Uniri au fost şi sunt şi astăzi mult mai pătrunzătoare decât pentru românii din alte regiuni istorice ale ţării. Pentru un albaiulian ziua de 1 Decembrie se desfăşoară între două repere principale: solemnitatea depunerii coroanelor de flori şi momentul feeric al artificiilor care marchează sfârşitul festivităţilor. (Mădălina Kadar).

RESTITUIRI: Clujenii şi Marea Unire. În anul 1918, Clujul era un oraş cu o comunitate românească emancipată, vie, dispusă să pornească iniţiative de stabilire de relaţii directe cu grupurile politice din ţară în vederea organizării de acţiuni politice pentru realizarea Unirii. Nu la fel au stat lucrurile până în 1848, când oraşul nu a avut condiţii de a deveni centru politic şi cultural al românimii, ci dimpotrivă. (Elena Gădălean)

RELIGIE: Sfântul Andrei al românilor. Apostolul Andrei era din Betsaida, Galileea, fiu al lui Iona și frate al lui Petru, cel dintâi dintre ucenicii Iisus Hristos. Este ocrotitorul multor țări, între care România și Scoția. Sărbătorirea lui în principal se face la 30 noiembrie, dar este prăznuit şi la 30 iunie cu ceilalţi apostoli. (Elena Gădălean)

SPORT. Strălucire și decădere în vişiniu. Despre ascensiunea şi decăderea CFR-ului se poate face oricând un film. Din păcate pentru suporteri, muți puțini, atâția câți au fost constant lângă echipă, orice film are un final, de această dată aşteptat. Istoria recentă a CFR-ului este cuprinsă într-un scenariu care a ajuns în punctul culmimant şi cere, imperios, un personaj providenţial, ca în producțiile Hollywood-iene. Realitatea ne-a demonstrat că de cele mai multe ori, din păcate, viaţa bate filmul şi, astfel, încercând să nu ne lăsăm copleșiți de emoții ne putem aştepta la orice. Fie la salvatorul venit, de ce nu, din Orient, fie la călăul care va stinge lumina în Gruia. În acest moment, oricine şi absolut orice poate interveni în destinul cele mai galonate echipe românești de fotbal din ultimul deceniu. (Patrice Podină)


Publicitate

Postaţi un comentariu