Nou număr Transilvania Reporter: „Glasul pământului 2.0”

Joi, 23 aprilie 2015 a apărut noul număr al săptămânalului Transilvania Reporter: „Glasul pământului 2.0” care are ca subiect principal noile tendințe ale agriculturii.

Americanii au fost nevoiţi să-i găsească un nume pentru că noul mod de viaţă devenise un fenomen. I-au spus downshifting. Alegerea simplităţii, renunţarea totală sau parţială la funcţii bine plătite şi angoasante din oraşe pentru un trai simplu în mediul rural. În România, nu e vorba de un fenomen, dar tendinţa există. Orăşenii care redescoperă farmecul şi utilitatea grădinii de la ţară există deja şi numărul lor creşte.

Un om de afaceri din Baia-Mare conştientizează că terenul de 10 hectare al soacrei de la ţară poate produce şi altceva decât mărăcini şi înfiinţează cu fonduri europene o cultură de afini. O corporatistă din Cluj decide să dea un sens rural zilelor de weekend şi arendează un hectar la 30 de kilometri de oraş pe care plantează lavandă. Un întreprinzător din Cluj îşi lichidează afacerile şi investeşte într-o ciupercărie. Specialistul în agricultură Ilarie Ivan spune că, în jurul Clujului, au fost dezvoltate cu succes plantaţii de zmeură sau mure. Dezertarea din oraş nu îmbracă însă doar straiele unor culturi exotice. Unii „exilaţi” caută să învie agricultura arhaică. Un grup de clujeni a înfiinţat o asociaţie cu scopul de a readuce la viaţă seminţele tradiţionale. Despre cei care au ales simplitatea şi fac cale întoarsă de la oraş spre natură, despre cum poţi trăi din ce-ţi oferă grădina bunicilor, cultivând soiuri despre care ei nu avut habar.

Sumarul ediției:

ECONOMIE. Proiecte imobiliare pe bandă pe Tăietura Turcului. Piaţa construcţiilor din Cluj-Napoca nu cunoaşte perioade de respiro prea lungi. Şi asta deoarece în continuare există o cerere crescută atât de locuinţe, cât şi de spaţii de biroruri. În oraş sunt în plină derulare numeroase proiecte imobiliare, iar una dintre zonele în care se lucrează intens mai nou este Tăietura Turcului. ( Claudia Romitan)

DOSAR. Povești urbane cu lavandă și afini

• Afinul – cultura de pe solul acidal soacrei. Plantaţie de afin model în Maramureş. Culturile de afin sunt o raritate în nord-vestul României unde tradiţionale sunt plantaţiile de meri, peri, pruni, caişi şi piersici, însă există agricultori dispuşi să investească în culturi noi şi să amenajeze terenuri nefolosite pentru a scoate un minim de profit.
• „Aurul mov” cucerește Clujul. O afacere cere, pe lângă ideea de la care pleacă totul, o investiție inițială, un plan de afaceri bine pus la punct și multă răbdare. Mai ales dacă domeniul ales este cel al agriculturii. Culturile de lavandă, deși pretențioase,   încep să populeze tot mai multe hectare de teren din jurul Clujului, dar nu numai. Deși românii au început să descopere relativ recent farmecul lavandei, aceasta tinde să se transforme într-o afacere profitală pentru cei care au ales să investească în cultivarea „aurului mov”. (Maria Man)
• Întoarcerea la semințele tradiționale. Dacă tot mai mulți tineri antreprenori se îndreaptă în prezent spre cultivarea unor plante mai mult sau mai puțin exotice sau la modă, în ultimii ani a crescut şi interesul pentru produsele tradiționale și mai ales pentru semințele autohtone. Asociația Eco Ruralis din Cluj-Napoca se ocupă, printre altele, şi cu studierea, înmulțirea și distribuirea semințelor colectate de la țăranii din România, dar și din întreaga lume. (Maria Man)
• Ilarie Ivan: Plantele şi animalele la modă sunt riscante pentru întreprinzători. Specialistul agronom Ilarie Ivan spune că în cultivarea plantelor, dar şi în creşterea animalelor, trebuie ţinut cont de arealul în care acestea se dezvoltă, de particularităţile necesare pentru a obţine rezultatele aşteptate şi că orientarea după ceea ce este la modă la un moment dat prezintă risc crescut de eşec. Dincolo de asigurarea condiţiilor optime pentru cultivarea planetelor sau creşterea animalelor, agricultorul trebuie să se asigure că are piaţă de desfacere, fiindcă, altfel, chiar dacă se obţin producţii bune, competitive, ele nu înseamnă aproape nimic dacă nu există şi clientul către care să fie valorificată producţia respectivă. (Marius Avram)

COMUNITATE. Premiul Mentor pentru Excelență în Educație, la 88 de ani. Povestea de viață a profesoarei Emilia Roșca „Acum, că am devenit «vedetă», puteți intra!”, cu aceste cuvinte ne-a întâmpinat doamna Emilia Roșca în locuința ei, a doua zi după ce a fost distinsă cu Premiul Mentor pentru Excelență în Educație. Evenimentul este organizat anual, de cinci ani de zile și constă în premierea a zece profesori și antrenori din întreaga țară care, cu pasiune și devotament, au format generații de elevi. „Excelența în educație înseamnă să fii competent, să ai dragoste pentru meserie și pentru copii”, astfel rezumă doamna Roșca acest titlu în cel mai mare grad pe care l-a primit în urma recomandărilor foștilor săi elevi. (Cristina Beligăr)

CULTURĂ. Târgul Gaudeamus a revenit la Cluj cu a XVI-a ediţie. Cel mai mare dintre târgurile Caravanei Gaudeamus a revenit în Piața Unirii din Cluj-Napoca reunind peste 80 de expozanţi,   apariţii editoriale, pachete promoţionale şi concursuri pentru public. „Această ediție a debutat în forță cu peste 1000 de vizitatori în primele două ore de la deschidere. Un alt lucru de bun augur pentru târgul Gaudeamus de la Cluj este faptul că avem 89 de evenimente editoriale în aceste cinci zile. Vizitatorii sunt rugați să facă o veritabilă cursă maraton combinată cu mai multe curse de viteză. Adesea, târgurile de carte sunt momente de vânzare directă către public, dar având 89 de evenimente vedem că târgul a căpătat o substanță culturală pe care și-o doresc multe evenimente de acest gen din România”, a precizat la deschiderea evenimentului, Vladimir Epstein, director onorific al Târgului Gaudeamus, completat de scriitoarea Irina Petraș. (Cristina Beligăr)

REPORTAJ. 105 maratoane cu steagul României. Ilie Roșu, cel mai patriot maratonist: „Am alergat cu drapelul peste tot în lume”. E dificil să alergi 42 de kilometri pe cont propriu. Pentru unii acest număr reprezintă un țel, iar odată atins, pantofii de alergare sunt abandonați la linia de sosire a maratonului, pentru totdeauna. Alții în schimb, îl înmulțesc cu 100 și tot nu e suficient. Vor mai mult, mereu mai mult. Ilie Roșu face parte din a doua categorie. Nu numai că are la activ peste 4.400 de kilometri „oficiali”, parcurși în cadrul a peste 40 de curse internaționale, dar este și organizatorul a zece competiții dedicate alergătorilor profesioniști și amatori de pe teritoriul României. Pe traseu, acesta este extrem de ușor de identificat, pentru că din 2010 încoace, aleargă mereu cu două, patru sau chiar șase steaguri în ambele mâini, pe care le poartă cu mândrie. Dacă steagul României este nelipsit, celelalte pot varia în funcție de locația în care se desfășoară maratonul. (Maria Man)

RELIGIE. Sfântu Gheorghe – megalos martiros. Astăzi, 23 aprilie este sărbătoarea Sfântului Gheorghe ale cărui imagine şi fapte sunt cunoscute de către toată lumea creştină. Biserica Ortodoxă îl numeşte „marele mucenic – megalos martiros” sau Purtătorul de biruinţă.. Sunt ţări care îl au ca patron Portugalia, Lituania şi îndeosebi Anglia.Ţări, regiuni şi oraşe îi poartă numele: Sfântul Gheorghe, Gheorghieni, Sângeorz, Giurgiu, Georgetown, Georgia. Englezii i-au imprimat chipul şi pe monezile lor, ceea ce a dus la expresia „cavaleria Sfântului Gheorghe” – şi, chiar şi atunci când au renunţat la folosirea icoanelor în biserică, i-au păstrat o capelă în palatul Windsor. Sunt puţine date care descriu era omul real care a avut parte de-a lungul secolelor după moarte de efluvii de iubire şi veneraţie. (Elena Gădălean)

COLȚ SECRET. Casa Esterhazy – inscripţii şi conducte. Familia Esterhazy este o familie nobilă europeană, cu origini atestate din Evul Mediu. Au fost loiali coroanei Ungariei, conducătorilor habsuburgi şi celor din Sfântul Imperiu Roman. Membrii familiei au ajuns până în Transilvania. (Elena Gădălean)

CĂLĂTORII. Mitteleuropa + URSS=Cernăuți. Capitala Bucovinei este o revelație pentru  toți cei care ajung – cel mai adesea din întâmplare – să o viziteze. Arhitectura „fin de siècle”, de inspirație austriacă, dă Cernăuțiului un iz occidental, cu nostalgii pentru România interbelică. Dar parfumul mitteleuropean este dublat de o solidă moștenire sovietică și post-sovietică, cu o infrastructură la pâmânt, blocuri comuniste în cartiere, sau troleibuze Skoda din anii 1960, care se târăsc pe drumuri proaste. (Bogdan Stanciu)

DOCUMENTAR. 23 aprilie: Ziua Mondială a Cărţii. Una dintre cele mai mari realizări şi invenţii ale omenirii este scrierea, transpunerea gândurilor pe hârtie, cu ajutorul unor semne grafice care au evoluat în timp, în funcţie şi de zona geografică. Scrisul reprezintă un element crucial în istoria omenirii, în dezvoltarea acesteia. În strânsă legătură, cărţile au jucat, aşadar, un rol deosebit de important în cele câteva mii de ani de când există; ele simbolizează dorinţa permanentă a oamenilor de a învăţa, de a afla tot mai multe lucruri şi de a le transmite, apoi, urmaşilor. Cărţile au devenit tot mai importante şi tot mai preţuite, de-a lungul secolelor. Din 1996, la iniţiativa UNESCO, data de 23 aprilie a fost declarată Ziua Internaţională a Cărţii şi a Drepturilor de Autor. ( Mădălina Kadar)

SPORT. Destin de campion. Sunt oameni pentru care destinul opreşte timpul în loc. Oricât s-ar lăsa aşteptat, inevitabil se produce. În linii mari aşa s-a scris povestea unuia dintre cei mai valoroşi baschetbalişti ai României, Mihai Silvăşan. A fost o vreme în care, de acum fostul căpitan al echipei naţionale a României şi al formaţiei U-BT Cluj, Mihai nu reuşea să-şi creioneze un viitor în sport. A practicat artele marţiale, a încercat şi la fotbal, dar întâlnirea cu mingea de baschet avea să-i definească personalitatea şi viaţa. Silvăşan este genul de sportiv pentru care te ridici în picioare în semn de respect. A jucat accidentat, deşi medicii i-au recomandat să renunţe la baschet, a strâns din dinţi şi a cucerit un titlu naţional, iar aruncarea lui de 3 puncte este deja celebră în toată ţara. (Patrice Podină)