Moțiunea a trecut. Guvernul Orban, al cincilea cabinet demis prin moțiune de cenzură

Moțiunea de cenzură împotriva guvernului Orban a trecut cu 261 voturi pentru și 139 împotrivă. Contra sa, guvernul Orban a primit cu 21 de voturi mai multe decât cele cu care a fost investit, 240. Anunțul a fost făcut de președintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu, care a afirmat că, potrivit numărătorii făcute de partidul din care face parte, Guvernul Orban a căzut. Guvernul liberal este al cincilea guvern din ultimii 30 de ani care a picat prin moțiune de cenzură, după ce tot astfel au căzut și guvernele Emil Boc (I) (2009), Mihai Răzvan Ungureanu (2012), Sorin Grindeanu (2017) și Viorica Dăncilă (2019).

După vestea trecerii moțiunii, liderul liberal Ludovic Orban a declarat că guvernul său cade în picioare. „Un Parlament dominat de forţe retrograde, (…) care a călcat în picioare democraţia, interesele fundamentale ale României, a decis astăzi prin moţiune de cenzură căderea Guvernului pe care îl conduc. Aşa cum am zis înainte de moţiune, Guvernul cade în picioare“, a afirmat Ludovic Orban.

Deși vestea căderii guvernului este încă proaspătă, primele reacții încep să apară deja, precum începe să se contureze foarte clar și ipoteza anticipatelor. „E de așteptat ca președintele Iohannis să-l numească din nou pe Ludovic Orban, așa cum a promis. Și e probabil că va fi respins, împingând spre anticipate. Dacă lucrurile vor merge în această direcție, cel mai probabil că vom avea alegeri parlamentare anticipate odată cu cele locale. Iar în această situație alegerile locale vor rămâne într-un singur tur de scrutin”, George Jiglău, analist politic, Universitatea Babeș-Bolyai.

Contre politice violente la discuțiile despre moțiune

Senatul şi Camera Deputaţilor, reunite miercuri, 5 februarie, în şedinţă comună, s-au întrunit pentru a dezbate şi vota moţiunea de cenzură intitulată “Guvernul Orban/PNL – privatizarea democraţiei româneşti“, semnată de 208 parlamentari, iniţiată de social-democraţi, după ce săptămâna trecută, Executivul şi-a angajat răspunderea pe proiectul privind alegerea primarilor în două tururi de scrutin. La ședința condusă de președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, au fost prezenți 373 de parlamentari.

În plenul Parlamentului, discuțiile din jurul moțiunii au fost foarte aprinse curgând cu atacuri la persoană și contre politice piperate. Preşedintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu, a declarat miercuri, la dezbaterea moţiunii de cenzură, că, de trei luni, Guvernul Orban a adus doar “haos” şi “instabilitate” şi, de aceea, trebuie să plece. De la USR, președintele Dan Barna, le-a reproşat reprezentanţilor PSD şi UDMR că miza moţiunii de cenzură o reprezintă ”o mână de primari fricoşi” care vor să îşi păstreze privilegiile. Nici liderul grupului parlamentar PRO Europa, Victor Ponta, nu s-a lăsat mai prejos și a declarat că va vota moţiunea de cenzură, adăugând, totodată, că nu vrea să se implice în “înţelegerile” făcute ca PNL “să scape” de Ludovic Orban “cu ajutorul PSD“. Din partea guvernului, Ludovic Orban spus că nu se lasă judecat de parlamentarii PSD care sunt ”născuţi din pixul lui Liviu Dragnea’‘ şi nu au adus nimic bun României. Mai mult, Ludovic Orban consideră că în perioada în care a fost la guvernare, PSD “a pus pe spinarea copiilor şi nepoţilor” credite pe care aceştia trebuie să le ramburseze. În răspăr cu discuțiile din plen, Călin Popescu Tăriceanu, liderul ALDE, a solicitat preşedinţilor Camerei Deputaţilor şi Senatului să sesizeze CCR pentru conflict interinstituţional Guvern-Parlament în urma adoptării de către Executiv, în şedinţa de luni, a “unei căruţe de ordonanţe de urgenţă“.

Iniţiatorii moţiunii de cenzură au arătat că Guvernul Orban trebuie demis de urgenţă atât pentru că schimbarea sistemului electoral în prag de alegeri încalcă standardele europene, cât şi pentru că adoptarea acestor modificări s-a făcut în mod unilateral, fără consultare şi dezbatere, prin angajarea răspunderii de către partidul aflat la putere. Aceştia consideră că decizia de a modifica legislaţia electorală cu patru luni înainte de alegeri aruncă România la marginea Europei.

Ce urmează? Scenarii legislative

Conform legislației, președintele Klaus Iohannis este cel care va desemna un nou premier, care va trebui supus votului din Parlament. Potrivit articolului 85 din Constituție, „preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament”. PNL și PSD vor încerca să formeze majorități pentru a obține de la Cotroceni nominalizarea unui premier. În cazul PNL, propunerea va fi cel mai probabil tot Ludovic Orban. În funcție de concluzia la care se ajunge la consultările de la Cotroceni, se poate merge fie pe instalarea unui nou guvern, fie pe procedura care duce la anticipate.

Demiterea guvernului este primul pas spre o premieră în viața politică românească: alegerile anticipate, sau alegerile înainte de termen. Pentru a se ajunge în această situație, sunt însă mai mulți pași. Potrivit Constituției, alegerile anticipate pot fi organizate numai dacă Parlamentul respinge consecutiv două propuneri de premier. Conform Articolului 89 din Constituția României, „(1)După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură. (2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată. (3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Președintelui României și nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență”. Pentru aceasta, parlamentarii tuturor partidelor vor fi nevoiți să își încheie mandatul cu un an mai repede și să piardă indemnizația și celelalte privilegii care decurg din statutul lor actual. De asemenea, mulți dintre ei își fac calcule la nivel local în condițiile în care nu au siguranța unei noi candidaturi care să le aducă un nou mandat. Din acest punct de vedere, respingerea a două nominalizări făcute de președinte, ar putea reprezenta adevăratul obstacol în calea anticipatelor. Dacă totuși se ajunge în această situație, președintele trebuie să dizolve Parlamentul, o situație inedită pentru democrația românească. Până acum, legislația electorală prevedea un termen de 90 de zile pentru organizarea acesto alegeri, în timp ce Constituția prevede un termen de trei luni. Potrivit ordonanței, termenul stabilit pentru organizarea alegerilor este de 50 de zile, iar anunțul privind data la care se vor dsfășura se poate face în 5 zile.