Misiunea medicilor de familie: medicină sau birocrație?

La o distanță de vreo zece zile de la Ziua Medicului de Familie, la Cluj-Napoca s-a organizat o întâlnire a celor implicați în medicina de familie, o discuție care s-a dorit deschisă despre cum e să fii medic în medicina de familie, care sunt problemele și care ar fi soluțiile. Întâlnirea a fost organizată de Departamentul de Sănătate Publică a Universității Babeș-Bolyai și de Health Management & Policy Center. Marius Ungureanu, un tânăr cercetător de la Departamentul de Sănătate Publică, a fost moderatorul discuțiilor.

În fața reprezentanților instituțiilor de stat medicii au expus problemele de care se izbesc în munca lor: birocrația excesivă, lipsa fondurilor, legislația inconsecventă, lipsa de resursă umană din rândul studenților, absolvenților de medicină. Rezultatele cercetărilor ar trebui să ne îngrijoreze: medicii de familie cu vârsta de peste 50 de ani reprezintă 33% din total, iar cu până la 30 de ani doar 5%.

Așadar, resursa umană este îngrijorător de restrânsă, astfel că atunci când generația vârstnică va ieși la pensie nu va avea cine să o înlocuiască. În învățământul medical, ni se spune, cei mai slabi studenți sunt îndrumați sau optează pentru această ramură, deși e mai complexă și mai completă decât multe altele. „Piramida este inversată”, spune Marius Ungureanu, „medicina de familie ar trebui să fie baza, nu vârful de jos, iar spitalele ar trebui să fie vârful”. Dar educația pentru prevenție se face voluntar și în timpul liber, nu este plătită.

Programele de imunizare schioapătă, screeningul la fel. Ghidul de prevenție publicat cu câțiva ani în urmă are șapte volume. Medicii de familie sunt copleșiți de birocrație, de nefuncționalitatea sistemului informatic, de starea de sănătate precară a populației.

Anca Buzoianu, decanul Facultății de Medicină de la UMF Cluj, a anunțat că începând de anul acesta intră în aplicare un program special pentru îmbunătățirea pregătirii profesionale a studenților la medicina de familie și a practicii lor. „După șase ani în care am luptat să obțin măcar două luni de practică în mediul rural, pentru studenții noștri, am obținut două săptămâni! Dar e bine, pentru că până acum nu se făceau nici acestea”, a spus doamna Mira Florea, coordonator rezidențiat la UMF.

Peste 500 de localități din România nu au medici de familie. Din totalul bugetului pentru sănătate, doar 5,4% a fost destinat medicinei de familie, pe când în Cehia se alocă dublu.

Distribuie:

Postaţi un comentariu