Maghiarii clujeni nu se lasă. Primăria „bombardată” cu cereri pentru plăcuțele multilingve

Foto: Dan Bodea

Grupul de inițiativă Musai-Muszáj va înregistra joi, 9 aprilie, de la ora 8:30, 700 de cereri la Primăria Cluj-Napoca, prin care clujenii cer amplasarea unor indicatoare, plăcuțe trilingve, în limbile română, maghiară și germană: „Cluj-Napoca”, „Kolozsvár”, „Klausenburg”.

Musai-Muszáj a înregistrat, pe data de 12 martie, alte 300 de cereri pentru plăcuțe multilingve, astfel numărul cererilor înregistrate va ajunge mâine la 1.000.

Recent, în oraș au avut loc o serie de acțiuni organizate de Musai Muszáj prin care cetățenii au cerut municipalității să instaleze plăcuțele bilingve sau trilingve la principalele intrări în oraș, unele acțiuni extrem de inedite: picnic multicultural, flash mob de tăiere a panglicii „pe lung”, autostop multicultural, dezbateri pe această temă.

Cererea adresată municipalității a fost scrisă în două limbi. „În termen de 10 zile de la primirea prezentei cereri, solicit să procedați la amplasarea unor indicatoare, plăcuțe oficiale bilingve, în limba română și în limba maghiară, la intrările și ieșirile tuturor drumurilor publice ale municipiului Cluj-Napoca sau amplasarea unor indicatoare unor indicatoare plăcuțe oficiale toponimice trilingve, în limba română, în limba maghiară și în limba germană la intrările și ieșirile tuturor drumurilor publice ale municipiului Cluj-Napoca. Astfel, conform solicitării noastre, plăcuțele indicatoare vor avea textul „Cluj-Napoca”, „Kolozsvar”, „Klausenburg”.

În cadrul textului se precizează că și sașii, care au trăit cândva în număr semnificativ în Cluj-Napoca, ar merita plăcuțe în limba germană. „Cred că un număr actual de cca. 50.000 de locuitori maghiari este o cifră semnificativă care să justifice realizarea dreptului pretins prin prezenta cerere”, se precizează în continuare. De asemenea, edilului i se atrage atenția că tensiunile interetnice sunt nesemnificative, chiar inexistente în oraș, dar ignorarea cererii ar putea duce la o indignare din partea cetățenilor, acest lucru constituind „un izvor de discriminare etnică”.

Citiți și: Plăcuțele bilingve – un război inutil?

Distribuie:

Postaţi un comentariu