Interviu – alegeri europarlamentare | George Jiglău: PSD nu va scoate sub 30 la sută, iar USR-Plus s-ar putea îmbăta cu apă rece
Reporter: Am intrat în linia dreaptă pentru alegerile europarlamentare. Putem vorbi deja în acest moment despre câștigători sau pierzători?
George Jiglău: O să fie niște alegeri în care nimeni n-o să fie foarte detașat de celălalt. O să fie nișlte alegeri atipice față de ce am avut până acum pentru că avem mai multe partide mici, medii, decât de obicei. Avem ALDE care a crescut destul de mult și ne așteptăm să scoată cel puțin 10 la sută, dacă nu mai bine, avem Alianța USR-Plus care e la primul test în forma asta de alianță și o să vedem cât de mult va reuși să crească față de scorul USR-ului din 2016. Avem Pro România, care, după mine, ‘mușcă‘ surprinzător de mult de la PSD în măsura în care se confirmă sondajele, avem UDMR, sigur. Toate aceste partide pe care le-am menținut iau deja câte ceva de la partidele mai mari, PSD și PNL. Din această cauză spun că nu va fi niciun câștigător foarte clar.
– Se mai poate schimba ceva de-alungul campaniei, mai poate interveni ceva decisiv în această ierarhie?
– Poate să intervină, pentru că situația politică românească este întotdeauna foarte volatilă. De exemplu, am avut săptămâna trecută această sentință definitivă favorabilă lui Călin Popescu Tăriceanu. Este genul de moment care poate să creeze un punct de inflexiune, să mai creeze simpatie, sau, dimpotrivă, antipatie față de personajul respectiv. De asta spun că toți cei ce se află în situația asta, și Tăriceanu, și Dragnea, și alții ca ei, întodeauna se victimizează, încearcă să capitalizeze și să construiască pe discursul pe care l-au avut în ultimii ani în raportul personal cu justiția. Revenind la Tăriceanu, acea sentință de achitare este clar în favoarea sa, a și reacționat imediat și a făcut din nou referire la acele protocoale și la presiunea pusă pe judecători. Consider însă că și dacă ar fi fost o sentință nefavorabilă tot ar fi spus probabil lucrurile astea.
– Această sentință poate să ducă și ea într-un final la decizia PSD de a-l desemna pe Tăriceanu candidat la președinție din partea coaliției actuale?
– Este unul dintre scenarii, cu siguranță. E clar că la PSD nu există vreo figură care să se detașeze acum pentru prezidențiale. Probabil Liviu Dragnea își dorește, dar situația lui este foarte complicată și se poate complica și mai mult oricând, fie din zona de justiție, fie din interiorul partidului. Poziția lui este foarte vulnerabilă și, am mai spus-o și cu alte ocazii, este remarcabil că reușește să fie în continuare acolo, la vârf, pentru că alții în situația lui, precedesori de-ai săi în fruntea partidului, ar fi fost dați la o parte de mult la câte încercaări au fost în raport cu Liviu Dragnea. Deci, își dorește o prezență la prezidențiale, dar, în același timp, este conștient că va stârni suficientă antipatie în cazul în care va intra în această cursă și să nu aibă suficiente șanse în acest sens mai ales în perspectiva unui tur doi de scrutin. Iar altcineva de la vârful PSD-ului sau din partid nu pare să se detașeze acum , ar trebui să fie un personaj care să acapareze cel puțin la fel de multă atenție ca și Liviu Dragnea, ori așa ceva nu există și nici el nu va permite chestiunea aceasta. Și atunci, varianta cu Tăriceanu ca și candidat comun e plauzibilă.
Pe de altă parte, trebuie să ne gândim și la modul în care merge relația dintre cele două partide și dintre cei doi lideri la nivel personal în ultimele luni. Călin Popescu Tăriceanu încearcă cumva să se detașeze, cred, de PSD. Sigur, îi leagă zona asta de justiție, unde au un discurs comun, dar pe zona economică, mai ales după ce am avut Ordonanța 114 la final de 2018, Tăriceanu a încercat un altfel de joc decât PSD-ul, revendicând cumva moștenirea asta liberală, mai de dreapta, pro-piață, pe care el a avut-o dintotdeauna cât a fost activ în politică, și a încercat să pună presiune și pe guvern, și la nivel de parlament. Toate astea au adus momente mai tensionate între cei doi parteneri. Cum spuneam, însă, în acest moment, toate scenariile sunt posibile, și să avem o candidatură comună, dar și ca PSD să meargă în toamnă cu un candidat propriu. PSD e conștient încă că ceea ce îi oferă pâinea și cuțitul pe termen lung e guvernarea și parlamentul, și mai puțin poziția de președinte al României. Acestuia i se tot reduc din responsabilități prin Curtea Constituțională, e lupta aceasta de guerilă care servește partidului pentru că se pot victimiza în ochii propriului electorat și așa mai departe. Dar Tăriceanu, cu PSD sau fără, cu siguranță va intra în competiție.
”Rezultatul de la europarlamentare nu ne va zice nimic în perspectiva alegerilor de anul viitor”
– Cum se va derula campania electorală pentru europarlamentare? Se anunță una plictisitoare, fără dezbateri, fără confruntări, se mută totul în online, în social media?
– Într-o oarecare măsură, da, dar este o latură a campaniei care nu se vede, care se întâmplă mai la țară, în teritoriu la firul ierbii. Și aici e așteptarea mea legată de PSD, pentru că sondajele îl dau acum destul de jos. După mine, PSD nu va scoate sub 30 la sută, pentru că sondajele nu surprind exact mobilizarea din teritoriu în ziua votului, elementul ăsta pe care PSD l-a avut dintotdeauna și Liviu Dragnea a știut mereu să-l capitalizeze bine și aici e avantajul pe care-l are în raport cu ceilalți. La PNL, sigur e Vasile Blaga din nou activ, e și pe listă, e cel care a construit structurile PDL-ului în teritoriu, dar partidul e oarecum confuz acum, încearcă să-și recâștige imaginea cu Rareș Bogdan, dar la nivel de teritoriu nu cred că lucrurile stau grozav. Apoi, ALDE nu e foarte preocupat de aspectul ăsta, USR-Plus nici atât, ei merg mai mult pe figurile pe care le scot în față. ProRomânia, e un partid mai degrabă nou, nu cred că e foarte activ, deci singurii care se organizează foarte bine în teritoriu sunt cei de la PSD, și din perspectiva asta mă aștept să scoată peste 30 la sută, oricum vor fi pe primul loc.
Vor urma apoi PNL și USR-Plus. Sigur, ordinea dintre partide va fi importantă, dar trebuie să ne gândim și la așteptările lor. Un PNL care scoate sub 25 la sută va arăta că n-a crescut foarte mult în ultimii ani. Miza lor nu este neapărat să bată PSD-ul, ar fi grozav pentru ei să se întâmple asta dar nu cred că se va întâmpla, ci să scoată mai mult decât în 2016, sau măcar să nu scadă sub ce au obținut atunci. Dincolo, la USR și Plus miza este să scoată cât mai mult electorat la vot, e important să capitalizeze din acel absenteism mare pe care l-au văzut și acum 3 ani. O prezență mai ridicată la vot ca de obicei, cum se și anticipează, ar fi în beneficiul lor. Dacă alianța lor va scoate un scor între 15-20 la sută va fi bine. Vor rupe o bucată de electorat de la PNL, de la PSD nu au nicio șansă.
– Tentative de mobilizare la vot au mai existat. De ce ar avea acum succes un asemenea demers?
– Vorbim, totuși, de niște mesaje nu neapărat noi, dar care nu au fost date într-un context electoral atât de puternic în ultimii ani. Campania asta axată pe teme de corupție, în 2016, a adus la succesul USR, dar de la Traian Băsescu încoace nimeni n-a reușit să mobilizeze semnificativ pe această componentă anti-corupție și asta și pentru că cei de la PSD au contracarat destul de bine. Acum aceasta e principala temă pe care și USR și Plus o aduc. Cred că ei au și avantajul că au cei mai mulți oameni cu experiență în instituțiile europene și probabil că vor juca pe cartea asta, și acum o să rămână de văzut în ce măsură o să aibă succes sau nu. Dar, cu siguranță că e important scorul de la europarlamentare, dar aceste alegeri sunt foarte diferite de cele trei care urmează. La prezidențiale, primul tur este asemănător, e un vot mai de partid, să zicem, dar turul doi este esențial acolo și este o altfel de competiție. Dar anul viitor avem alegerile locale, și acolo e cu totul altceva. Când e vorba de Europa, poți să te referi la ea într-un mod mai mult sau mai puțin educat, la patriotismul ăsta european, dar la locale va fi despre ce se întâmplă concret acolo, în localitatea respectivă, primarii sunt foarte importanți. Un scor foarte bun la europarlamentare pentru USR-Plus ar putea să-i îmbete pe cei de aici cu apă rece, pentru că la locale ar putea să se ducă în jos semnificativ, iar asta să influențeze ce vom vedea la parlamentare.
Revenind la campanie, niciodată europarlamentarele nu au însuflețit prea mult electoratul, de asta și în teorie sunt numite ‘alegeri de ordin 2’, alegeri secundare, un fel de test. Deci ideea acum e mai degrabă să testeze, să încerce să țină mobilizat electoratul în perspectiva prezidențialelor. Aici trebuie să ne raportăm și la electorat, și nu spun asta ca să-l blamez, pentru că temele legate de Europa prind mai greu. Asta și pentru că partidele nu comunică destul de mult, de constant, de perseverent și atunci pentru oameni e mai greu să se conecteze la teme de genul acesta. Și partidele au în acest context două variante, sau merg pe un discurs legat de Europa, care mobilizează mai greu, fie se duc pe niște teme mai degrabă pe un interes intern, la care lumea reacționează mai ușor. Așa ajungem să vorbim și acum despre corupție, despre justiție, de Dragnea etc.
Ce se întâmplă acum, și rezultatul de la alegeri va influența direct ceea ce se va întâmpla pe viitor la nivel de parlament, de guvern, pentru că se vorbește deja de o moțiune de cenzură, și atunci un scor șubred al PSD, cuplat cu unul neașteptat de bun al celor de la ProRomânia, 10-15 la sută cum dau unele sondaje, s-ar putea ajunge și la schimbări de guvern. Ok, dar întrebarea este ce urmează după asta? Dăm jos guvernul actual, dar asta ar însemna ca toate partidele astea care se războiesc acum ar trebui să-și dea mâna și să facă un soi de guvern de uniune națională cu un mandat de circa un an, asemănător celui al USL înainte de alegerile din 2012, în care e de văzut ce pot să facă, ce pot să schimbe. În plus, ar fi și un an de opoziție pentru PSD în care ei se pot din nou victimiza, și care s-ar putea să le prindă bine, ca și în 2016. Nu va fi simplu din perspectiva unui guvern fără PSD și eu cred că partidele din opoziția de acum știu și înțeleg lucrul ăsta și nu știu dacă și-ar dori foarte tare să preia guvernarea acum, sau mai bine să construiască încă în perspectiva alegerilor din 2020. Deci, spun că ce se va întâmpla acum la europarlamentare va avea un impact pînă la prezidențiale.
”Referendumul nu va influența semnificativ rezultatul alegerilor”
– Avem referendum în ziua alegerilor. Cît de mult va influența el rezultatul scrutinului?
– Și ăsta e un element care contează în campanie, cu siguranță. Este, desigur, și un instrument al președintelui Klaus Iohannis de a aduce lumea la vot, un prilej de a fi activ de acum în perspectiva prezidențialelor. El s-a reactivat practic din punct de vedere politic de la începutul anului, nu doar că apare și vorbește mai des, ci e mai politic ca președinte decât era înainte, a și construit relația lui cu PNL pe niște baze mai constante cumva.
Referendumul nu cred că va influența masiv rezultatul alegerilor și nici în ce privește prezența la vot, deși asta este intenția, pentru că nu e acceași situație ca la referendumul pentru familie unde s-au amestecat taberele dintr-odată, aici este fix subiectul care a divizat și partidele, și scena politică, și electoratul în ultimii ani. Deci, cine e în tabăra PSD-ul va antipatiza referendumul și se va merge probabil spre un boicot pentru a nu fi validat, mai degrabă decât pe un vot împotrivă, în timp ce tabăra anti-PSD empatizează deja cu mesajul referendumului și cu felul în care au fost formulate temele acestuia. Întrebarea este dacă vor fi destui de mulți cei care vor vota pentru referendum, astfel încât să se atingă cvorumul, și ăsta va fi un semnal destul de important de cât de mult țin acești alegători non-PSD la această temă încât să meargă să pună ștampila. Dacă nu va fi cvorum va fi un semnal destul de bun pentru PSD, inclusiv din perspectiva prezidențialelor. Aici cred că este propriu-zis miza referendumului, dar, altfel, să influențeze rezultatul europarlamentarelor nu neapărat.
”Clasicul fatalism mioritic poate face rău României”
– Sunt destule voci care cer ca actuala clasă politică să plece. A eșuat, să plece. Mai plastic spus, că avem nevoie de poeți să schimbe lumea.
– Nu, nu cred că politicienii actuali trebuie dați la o parte, așa, ca o viitură să zicem, pentru că riscurile sunt foarte mari. E un proces de împrospătare care va exista întotdeauna, poate mai lent decât și-ar dori unii. Dar, și ăsta e un mesaj pe care trebuie să-l înțelegem pe termen lung, riscurile care apar atunci când schimbi radical peste noapte sunt foarte mari, pentru că nu știm ce poate să vină în schimb. În societatea românească zburdă tot felul de demoni care deocamdată sunt ținuți sub capac: mesajul anti-european pe care se poate capitaliza oricând, un altul conservator, destul de radical, pe care l-am văzut activ acum șase luni la referendumul pentru familie, compensat cu unul la fel de radical din partea adversă, progresistă. Sunt, deci, niște teme dintr-astea legate și de minorități de toate felurile până la urmă, societatea românească nu s-a împăcat niciodată foarte bine nici cu comunitatea maghiară, e un fel de echilibru din ăsta fragil, nu mai zic de chestiuni legate de romi.
Deci un mesaj politic luat așa, care să coaguleze de la firul ierbii în sus, și să construiască un discurs de genul ăsta extremist în societatea românească, cu influența Rusiei care ne poate bate la ușă oricând, cu influența Chinei care vine tot mai aproape, nu știm ce va aduce. E o confuzie totală și pentru că nu vorbim despre lucrurile astea în societatea românească, care, de bine, de rău, cu toate neajunsurile lor, partidele mai mari și mai mici pe care le avem le țin la capac, chiar dacă aceste mesaje mai sunt fluturate așa din când în când. N-am dus, însă, anti-europenismul la nivel de politică de stat și altele de genul acesta. Toate astea, după mine, sunt niște lucruri care trebuie protejate, pentru că, spun din nou, ce vine poate fi foarte periculos.
Întrebarea, sau miza pentru mine, este cum putem face ca aceste partide să producă mai multă competență, lideri ceva mai buni, care odată ajunși în funcții publice să se comporte mai mult într-o direcție de mai bună guvernare, decât ce avem acum la nivel cotidian în societatea românească, ceea ce provoacă atât de multă insatisfacție, pentru că de aici toate aceste discuții de oameni noi, de partide noi care să schimbe ceva.
Pozițiile de genul ‘să plece toți‘ sunt mai degrabă niște lozinci. De 30 de ani tot vorbim de lucrurile astea, să vină tineri, să înlocuim o generație cu alta. Am avut și tineri în politică, am avut și partide mai noi, cu toate astea lucrurile nu s-au schimbat radical. Percepția asta negativă asupra politicienilor nu e doar la noi, nu este o chestiune românească, lumea nu simpatizează în general politicienii. Eu nu cred că dracul este atât de negru în politica românească, și trebuie să fim atenți, repet, la dorința asta de a schimba. Să vine cine? Unde? Avem nevoie de vehicule politice, dar care într-adevăr să funcționeze mai bine. Nu putem fără partide, dar ele au rolul ăsta de a recruta oameni mai bine, de a-și pregăti mai bine cadrele, și să nu ne trezim cu un curent mult mai toxic, mult mai nociv pentru societatea românească. Nu avem nevoie de acest fatalism mioritic, radem tot că și așa ne ducem la vale și să punem altceva în loc.
”Clujul USR-ului, dar până la localele de anul viitor”
– E limpede că, la europarlamentare, la Cluj se va vota altfel decât în Muntenia sau în Moldova. Putem spune că vom avea, după Clujul lui Funar și Clujul portocaliu, Clujul USR-ului?
– Da, așa pare că ne îndreptăm în această direcție, a unei victorii a USR-ului la Cluj. Dar spun din nou, cred că e un context specific europarlamentarelor și ce se va întâmpla la localele din 2020 va fi ceva diferit.. Trebuie să facem și o diferență între oraș și județ, pentru că USR stă foarte bine în oraș, și mai puțin bine în județ. Acum în Cluj-Napoca, Emil Boc, de exemplu, nu este foarte activ, nici Alin Tișe în județ. PNL-ul o duce bine când Emil Boc e activ, cei care sunt acum pe listă de la Cluj, Emil Buda, nu e foarte vizibil, nici nu are foarte multă notorietate, dar când vor fi alegerile locale va fi o altă discuție.
USR-ul nu pare să aibă la ora actuală niște elite locale care să capitalizeze într-un altfel de alegeri. Se vorbește acum despre un scor de 30 la sută pentru USR la Cluj, și cred că este posibil să se întâmple așa pe fondul unei mobilizări mai slabe a PNL-ului acum în această campanie, dar și pe fondul simpatiei pe care USR și Plus o stârnesc în electoratul ăsta urban, educat , universitar, aici e bazinul lor. Înclin să cred totuși că e o chestiune mai degrabă de tendință raportat la partide și la figurile care vin dinspre centru și mai puțin la ce se întâmplă pe plan local. Și aici, nu avem, nici de la USR, și nici de la Plus, niște figuri care să facă carieră la nivel central și care să vină aici și să capitalizeze pe plan local. Nu-l văd nici pe Emanuel Ungureanu, nici pe Mihai Goțiu, Adrian Dohotaru nu mai e în partid, de asta cred deci că pe fondul slabei mobilizări a PNL-ului, USR va crește destul de mult, dar asta nu ne va zice foarte mult în perspectiva anului viitor.