Foto | Sentințe definitive: Lucrările de la platforma de parcare avioane APRON 4 nu pot fi recepționate. CJ Cluj este obligat însă să facă recepția finală a pistei noi de la aeroport

Tribunalul Cluj respins astăzi, printr-o sentință definitivă, recursul formulat de Napoca Construcții SA împotriva deciziei anterioare a instanței, care a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată împotriva Consiliului Județean Cluj, de obligare a instituției la recepția finală a lucrărilor de la platforma de parcare aeronave APRON 4 de la Aeroportul Internațional Cluj-Napoca.

Așa cum Transilvania Reporter a mai scris, platforma de parcare avioane APRON 4 apare în celebrul dosar DNA ”Mită la Consiliul Județean Cluj”, finalizat cu condamnarea la închisoare a fostului președinte al CJ Cluj, Horia Uioreanu, și a administratorului Napoca Construcții SA, omul de afaceri Ioan Bene, dar și în dosarul disjuns din acesta, în care directorul aeroportului clujean, David Ciceo a devenit inculpat, fiind trimis în judecată pentru luare de mită.

”În cursul lunii octombrie 2012, inculpatul Ciceo David Ioan a primit de la inculpatul Bene Ioan, pentru sine, un imobil situat în Cluj Napoca, presupus achiziţionat de părinţii săi cu suma de 690.000 lei şi care ulterior a fost finisat cu lucrări evaluate la suma de 563.226 lei (manoperă şi materiale). Lucrările respective au fost executate de firme colaboratoare sau aparţinând inculpatului Bene Ioan, costurile fiind suportate de acesta din urmă. În schimbul acestor foloase, inculpatul Ciceo David Ioan, în exercitarea prerogativelor şi atribuţiilor funcţiei sale, a direcţionat, în baza unor acte neconforme, alocări bugetare ale Regiei pe care o conducea către societatea administrată de omul de afaceri, în vederea achitării lucrărilor la platforma de parcare aeronave Apron 4”, arată DNA.

Lucrările la APRON 4 au fost finalizate în luna martie 2014, însă recepția parcării a fost făcută cu cântec.

La vremea respectivă, cei de la aeroport au întocmit un proces verbal de recepție a lucrărilor, însă au introdus în comisie reprezentanți ai Primăriei Cluj-Napoca, și nu pe cei ai Consiliului Județean Cluj, emitentul autorizației de construire. La acea vreme, reprezentanții CJ Cluj au refuzat să facă recepția lucrărilor, invocând existența dosarului penal 78/p/2014 în care erau implicați Horea Uioreanu și Ioan Bene.

În 2015, Aeroportul Cluj a dat în judecată Consiliul Județean pentru că a refuzat să emită Certificatul de atestare a construcției, însă instanța a decis suspendarea procesului până la finalizarea dosarului ”Mită la CJ Cluj”.

În 2017, procesul lui Uioreanu și Bene a luat sfârșit, dar a expirat și perioada de garanție a lucrărilor de la platforma de parcare APRON 4, care avea nevoie astfel de recepția finală. Doar că, între timp, legea a fost modificată, în sensul în care recepția finală a lucrărilor se face de către proprietarul parcării, și nu de către investitor.

În luna noiembrie a anului 2017, președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, a instituit o comisie de recepție în acest sens. După un întreg scandal purtat la porțile aeroportului, membrii comisiei au avut până la urmă acces pe platforma APRON 4, unde au constatat existența mai multor crăpături în plăcile parcării, unele dintre acestea remediate, spun reprezentanții CJ Cluj, în baza unor soluții date de către un expert neatestat. Important de precizat că aceste crăpaturi au apărut în faza de execuție a lucrărilor, și nu în urma exploatării pistei.

În baza acestui fapt, comisia CJ Cluj a refuzat să semneze procesul verbal de recepție a lucrărilor și a solicitat o expertiză a acestora din partea unui expert atestat în domeniul ”piste de aviație”.

”Cu privire la defecțiunile, deteriorările inadmisibile constatate la pista noua și la APRON 4 – Consiliul Județean va demara procedura legală în vederea stabilirii legalității și va întreprinde toate măsurile necesare care se impun, situația fiind inadmisibilă și extrem de gravă! Preluarea acestor obiective în patrimoniul județului nu va fi făcută până când aceste lucrări nu vor fi conforme cu proiectele aferente și corespunzătoare, în prezent, din punct de vedere tehnic.”, afirma Alin Tișe, președintele CJ Cluj, într-o postare pe Facebook imediat după vizita comisiei de recepție la aeroport.

Ulterior, Napoca SA a dat în judecată Consiliul Județean Cluj, iar iar procesul s-a încheiat, cum spuneam, astăzi.

În prezent, Consiliul Județean, care mai are încă trei procese pe rol care vizează aceeași speță, cu Napoca SA, Aeroportul și proiectantul APRON 4, a încheiat contracte de expertize la platforma de parcare aeronave în discuție, urmând să fie lămurite din punct de vedere tehnic neregulile depistate.

Platforma de garare aeronave APRON 4 a costat circa 4 milioane de euro.

Sentință total opusă în cazul pistei de aterizare

Surprinzător, tot astăzi, același complet de judecată care a dat practic dreptate Consiliului Județean cu privire la APRON 4, a obligat forul județean la organizarea recepției finale și la emiterea procesului verbal de recepție a lucrărilor la noua pistă de 2.100 m a Aeroportului Internațional Avram Iancu Cluj, deși și în acest caz a fost contestată calitatea lucrărilor.

Ca să traducem decizia instanței, trebuie să spunem că forul județean a fost obligat la organizarea recepției finale a pistei și la emiterea procesului verbal de recepție a lucrărilor efectuate de Napoca SA, însă NU după modelul patentat în 2013, când recepția și emiterea procesului verbal de recepție s-au făcut fără consimțământul Consiliului Județean Cluj. Problemele semnalate atunci rămân de actualitate. Vorbim despre crăpături în dalele noii piste, a căror remedieri neconforme ar fi fost semnalate inclusiv de proiectantul aflat în asociere cu Napoca SA, dinainte ca pista să fie pusă în funcțiune. Acestea ar reprezinta o adevărată amenințare pentru siguranța traficului aerian, cu alte cuvinte existând inclusiv posibilitatea producerii unor accidente catastrofale, așa cum proiectantul însuși a semnalat în cadrul dispoziției de santier de remediere a crapaturilor menționate.

Reamintim în acest context că, în ciuda recomandării ferme a proiectantului, constructorul, potrivit celor din CJ Cluj, a ignorat, cu consimțământul reprezentanților aeroportului, obligația stabilită de comisia de recepție de remediere în termen de 90 de zile a neregulilor semnalate. Mai mult, după un an, cei de la aeroport au acceptat o expertiză a constructorului care arăta că lucrările efectuate sunt fără probleme. Doar că, același Consiliu Județean Cluj a venit ulterior și a spus cu subiect și predicat că expertiza în cauză nu are nicio valoare, fiind efectuată de către experți neautorizați în domeniul ”piste de aviație.”

Comisia de recepție instituită de președintele Alin Tișe va apela la experți autorizați care să ateste calitatea lucrărilor efectuate la celebra deja pistă. Abia apoi se va decide sau nu recepția lucrărilor în stadiul actual. În cazul în care neregulile vor fi confirmate de noii experți, recepția finală a pistei s-ar putea face doar după remedierea acestora.

Ancheta DNA continuă

Pista de aterizare/decolare a aeroportului clujean a costat 50 de milioane de euro și s-a realizat doar în parte, respectiv 2100 de metri din cei 3500 metri prevăzuți în proiectul inițial. Aceasta a fost inaugurată cu fast în 2013 de către fostul președinte al CJ Cluj, Horia Uioreanu. Modul în care au fost cheltuiți banii publici pentru această investiție a intrat în atenția DNA. După doar câteva luni, Uioreanu a fost reținut de procurori și, ulterior condamnat la 6 ani de închisoare cu executare, după a primit mită de la administratorul Napoca Construcții SA, Ioan Bene, pentru atribuirea unor lucrări conexe la proiectul pistei. Bene a fost și el condamnat la închisoare cu executare în acest dosar, dar între timp acesta a fugit din țară. Ancheta DNA în hățișul din jurul pistei nu s-a oprit însă aici, iar în ce-l privește pe directorul Aeroportului Internațional Cluj, David Ciceo, acesta este, cum spuneam, inculpat într-un dosar în care este acuzat de luare de mită de la același Ioan Bene.