Farfuriile comestibile din tărâțe, viitorul reciclării în România

Măcar o dată în viață, oricăruia dintre noi i-a fost atât de foame încât să poată spune „aș mânca un burger cu tot cu farfurie!”. O investiție de peste 5 milioane de euro într-o linie de producție din Polonia face ca acest lucru să nu fie de domeniul fantasticului, prin intermediul farfuriilor de unică folosință realizate exclusiv din tărâțe de grâu presate cu aburi. Acestea pot fi chiar și mâncate, însă principalul lor avantaj ține de faptul că sunt complet biodegradabile și se pot composta în mai puțin de 30 de zile. Inovatoarele farfurii sunt de câteva luni prezente și la Cluj-Napoca, într-un restaurant specializat pe burgeri și, chiar dacă investiția este mare, patronul localului spune că, pe viitor, efortul merită de dragul mediului înconjurător.

După orice festival de muzică sau eveniment de street-food rămân în urma vizitatorilor zeci de tone de deșeuri, majoritatea provenite din zonele de mâncare. Soluția ar putea fi reprezentată de farfuriile și recipientele 100% biodegradabile realizate de către producătorul polonez Biotrem.  În urma unei investiții de aproximativ 5 milioane de euro în cercetare și dezvoltare a liniei de producție, aceasta poate produce aproximativ 15 milioane de bucăţi de farfurii sau boluri biodegradabile pe an pentru toate țările în care brandul este prezent.

Totul a pornit de la o ciorbă

Maria este din Focșani, iar soțul ei, Lukasz Lichtenberg, este polonez. Au descoperit produsele Biotrem în timpul unei vizite în orașul polonez Przemyśl. Ciorba comandată era servită într-un recipient maroniu, de culoarea lemnului și mirosea a grâu. Așa au descoperit cei doi farfuriile din tărâțe, după care au luat legătura cu producătorul, astfel încât să le aducă și la Cluj-Napoca.

(FOTO: Dan Bodea)

„Sunt produse alternative, sunt ecologice, sunt biodegradabile, sunt compostabile și atât de pure încât sunt chiar și comestibile. Sunt realizate din tărâțe compresate cu aburi. Rețeta nu pare foarte complicată și nici nu e, dar provocarea este faci asta la nivel industrial, cu costuri puține și o poluare a mediului cât mai redusă. Pentru moment, aceasta este cea mai bun variantă. La farfuriile de plastic tăiem lemn și oricum este vorba și despre adaosuri chimice, iar la cele din plastic e evident. La cele de hârtie, nu este hârtie pură, nu sunt biodegradabile și e foarte greu să le reciclezi”, spune Maria Lichtenberg.

Biotrem produce în prezent farfurii de diverse dimensiuni, boluri și pahare din tărâțe de grâu. Există în gamă și tacâmuri, care pentru a fi mai rezistente sun realizate dintr-un mix de tărâțe și bio-plastic. Farfuriile din tărâțe sunt atât de naturale încât pot fi mâncate, dar dincolo de distracție, rostul lor este totuși altul.

„Au propriile limitări, pentru că atunci când pui o ciorbă fierbinte în farfurie ar trebui să o consumi cam în 20 de minute până când aceasta să se deterioreze. Poți coace preparate în aceste recipiente, pot fi puse la microunde, dar este bine să înțelegem că rostul lor nu este neapărat pentru uz casnic sau pentru a fi mâncate. Principalul lor scop este să reprezinte o alternativă la situațiile în care nu poți să folosești farfurii de porțelan, ci trebuie să apelezi la farfurii de unică folosință. Aici vorbim despre evenimente de masă, cum sunt cele de street-food, și încercăm ca oamenii să înțeleagă faptul că este un cost în plus, dar el se traduce printr-un beneficiu adus mediului. De exemplu, proiectul Sibiu- Capitală Gastronomică și-a exprimat deja interesul de a lucra cu noi”, mai spune Maria.

„Comercianții trebuie să înțeleagă faptul că există deja clienți finali dispuși să plătească în plus pentru protejarea mediului”, Maria Lichtenberg, Biotrem.

Felul principal: burger. Desert: farfuria

La Cluj a fost nevoie de un video pentru ca ideea celor de la Biotrem să devină virală. Produsul este deja folosit în oraș, iar primul care a decis să investească în farfuriile comestibile a fost Eduard Ebincă, proprietarul lanțului de restaurante Burger House. După ce a deschis un restaurant în centrul comercial Vivo. Eduard a decis să investească și în protejarea mediului, așa că a ales farfuriile Biotrem.

„Vrem să să fim prietenoși cu mediul și am decis să mergem pe varianta aceasta a farfuriilor biodegradabile. Vrem în primul rând să protejăm mediul și a fost o decizie internă până la urmă. Calitatea este mult mai bună și pentru noi contează și aspectul de plating. În viitor, vom folosi și farfurii din trestie de zahăr, care sunt ceva mai ieftine”, spune el.

Restaurantul Burger House este primul care folosește farfuriile din tărâțe (În urmă cu câteva luni, Maria și Lukasz Lichtenberg au adus la Cluj-Napoca produsele Biotrem. (FOTO: Dan Bodea)

Investiția este destul de mare și greu de amortizat, în condițiile în care, spune Eduard, o farfurie din tărâțe costă cât șapte farfurii clasice, din plastic, iar rulajul pentru un restaurant de mall ajunge la aproximativ 2000 de farfurii pe săptămână.

Însă ideea prinde, iar pentru Maria, care a locuit o perioadă la București, Clujul s-a dovedit a fi o casă foarte bună în primul rând pentru ideea farfuriilor din tărâțe.

(FOTO: Dan Bodea)

„Categoric, costul este mai mare decât la o farfurie clasică de plastic, dar diferența se face și la calitate. Oricum, costul nu este într-atât de mult mai mare încât să nu fie accesibilă. Costul poate fi integrat în costul unui burger, de exemplu. Sunt deja mulți oameni care preferă să plătească în plus pentru a proteja mediul. Am trăit în București, dar din toată România, cred că aici este cel mai bun loc din care să începi. Este atmosfera asta care emană creativitate, interes și entuziasm. Sunt oameni tineri și mai educați ca în orice altă parte și acești oameni fac lucruri foarte frumoase care nouă ne dau de înțeles faptul că ne aflăm în locul potrivit. Este până la urmă o muncă de educație care nu se va face peste noapte, dar important este că suntem toți entuziasmați”, mai spune Maria Lichtenberg.

În viitor, farfuriile ar putea ajunge și în comerț, în condițiile în care, pentru moment, acestea pot fi achiziționate doar în urma unor comenzi mari, astfel încât transportul din Polonia să nu coste mai mult decât comanda în sine.

„Lumea e tot mai pregătită pe măsură ce trece timpul. Oamenii se bucură că există această idee, a fost foarte rapid îmbrățișată de public și asta este încurajator pentru noi. Am avut antreprenori care ne-au căutat deja pentru diverse proiecte de restaurante, festivaluri și alte evenimente. Când am început tratativele pentru a aduce produsul în România, producătorul polonez era destul de sceptic, pentru că se aștepta la interes din țări mai dezvoltate, precum Danemarca, Olanda sau Germania. Există de interes din toată țara și avem proiecte inclusiv cu retaileri, pentru că nu putem vinde pachete de zece farfurii către persoane fizice pentru simplul motiv că nu rentează transportul. Noi vindem pentru HORECA, dar vor exista pachete cu tacâmuri și tot ce trebuie pentru cei care vor să meargă la picnic, de exemplu”, anunță Lukasz Lichtenberg.

 

4 Comentarii

  1. Ioana spune:

    Intr-adevar ceva foarte frumos, si eu as plati un pic mai mult, din respect fata de mediul in care traiesc si fata de ceilalti.

  2. iULIA spune:

    THIS IS AWESOME! Avem nevoie de mai multi oameni frumosi ca ei 🙂

  3. Lorena C. spune:

    E de apreciat aceasta intiativa pentru ca plasticul nu se degradeaza nici in sute de ani, tacamurile din plastic si cele de unica folosinta pun o mare presiune pe mediu in continuare, prin procesul de fabricatie si educatia deficitara in a refuza, areutiliza si abia la final de a recicla. Din orice material ar fi facute tacamurile, cata vreme avem alternative durabile si sustenabile, cea mai buna alegere ar fi sa se foloseasca tacamuri din inox, farfurii normale, din portelan, ceramica, iar clientii care isi iau ceva la pachet sau consuma ceva in interiorul localului sa isi aduca propriile recipiente si propriile tacamuri, care se spala usor, sa fie incurajati sa faca asta. Adevarul e ca ~ nu puteti fi protectori ai mediului cata vreme consumati carne~ (James Cameron) si sa promovati consumul acesteia, pentru ca se omit lucruri absolut esentiale asupa carora aveti putere zi de zi prin alegerile pe care le faceti. Pe langa suferinta inutila la care sunt supuse animalele dupa ce au fost inmultite si crescute ca sclave, impactul asupra mediului a cresterii ~ carnii~ si a celorlalte produse cum ar fi laptele si ouale, este devastator. Aici puteti sa vedeti cata apa este necesara pentru diverse produse: http://waterfootprint.org/en/water-footprint/product-water-footprint/water-footprint-crop-and-animal-products/
    Potrivit Organizatiei Națiunilor Unite pentru Alimentatie și Agricultura, emisiile de dioxid de carbon din creșterea animalelor în ferme insumeaza 15% din emisiile globale cauzate de om, cu productia de carne de vaca și lapte ca fiind numărul 1 în cauzarea acestor daune.
    Doar prin evitarea produselor de origine animala, poti sa îți reduci amprenta de carbon la jumatate.
    453 grame de carne de vaca necesita cu 13% mai mult combustibil fosil și de 15 ori mai multă apa pentru a se produce decât 453 grame ( o livra) de soia.
    De asemenea, de luat în considerare și aceste aspecte:
    – Animalele crescute pentru mâncare produc 7 milioane de livre de excremente la fiecare minut
    – Agricultura animala este vinovata de circa 91% din distrugerea pădurii amazoniene, potrivit World Bank
    – Creșterea animalelor pentru mancare( incluzand teren pentru pasuni și cultivarea culturilor de furaje) utilizeaza peste o treime din suprafața terenurilor intinse ale pământului
    – Fermele industriale au creat circa 500 zone moarte inundate cu nitrogen în oceanele lumii
    – Chiar și fără combustibilii fosili, vom atinge limita de 565 gigatone de CO2 pana în 2030- asta doar datorită creșterii animalelor pentru mancare ( sursa: http://www.mercyforanimals.org/you-cant-eat-meat-and-be-an-environmentalist) Alternativa cea mai sustenabila pentru protectia mediului ar fi trecerea pe o alimentatie bazata pe plante, si pe schimbarea meniului in acest sens. Nu e etic sa se faca bani din degradarea mediului prin risipa resurselor naturale limitate, din suferinta si uciderea fiintelor non-umane si din afectarea sanatatii oamenilor in sens negativ, dupa cum arata studiile care asociaza consumul de carne rosie si procesata cu cancerul.( https://academic.oup.com/ajcn/article/100/suppl_1/386S/4576503)

  4. Marinela Nedelcu spune:

    Dar la pahare pt cafea/apa din tarate de grau v-ati gandit ?
    Noi am cumpara!
    Multumesc!

Postaţi un comentariu