Expoziție de grup a artiștilor români, la Bruxelles: Ciprian Mureșan, Șerban Savu, Mircea Cantor și Norbert Filep, printre artiștii invitați

Electric Crossroads

Spațiul de expoziții Bubble’n’Squeak din Bruxelles găzduiește expoziția de grup Electric Crossroads, a mai multor artiști români, de la figuri importante în istoria artei românești, la artiștii contemporani emergenți care lucrează într-o varietate de medii. Expoziția este concepută ca un dialog multigenerațional care parcurge timpul, geografiile și practicile de artă pentru a promova momente fructuoase de interacțiune între corpurile de lucrări prezentate și istoriile lor culturale. Electric Crossroads este deschisă până în 31 iulie.

În momente de izolare socială, când ne dorim interacțiune umană și proximitate, obiectivul Electric Crossroads este de a reprezenta o punte culturală între istoria artei românești și restul continentului, precum și un teren fervent pentru a dezvolta un dialog artistic între mai multe medii artistice: pictura, desenul, instalația și opera sculpturală se angajează într-un ansamblu de istorii și influențe culturale.

Selecția artiștilor a fost gândită din punct de vedere curatorial de către artistul multimedia Radu Oreian (n. 1984) care a imaginat o răscruce de drumuri ca punct de întâlnire culturală pentru artiști. Această răscruce poate fi interpretată ca punctă de legătură între practicile de artă românești din trecut și cele emergente care luptă pentru a obține recunoaștere într-o lume copleșită de informații vizuale.

Eugenia Pop (1945-2012), cu lucrările sale de ceramică de forme arhetipale, abstractizând totuși cristalizarea umanității și a universului său.
Octav Grigorescu (1933-1987), pictor abstract care descrie corpuri umane invizibile, desenate doar cu o singură linie aproape imperceptibilă de culoare.
Paul Neagu (1938-2004), artist multimedia recunoscut la nivel internațional și parte a colecției permanente TATE, cu lucrările sale încearcă să reducă tensiunea palpabilă dintre dorința creației și „sistemele care încearcă să o inhibe”.
Dan Mihaltianu (n. 1954), adesea asociat cu mișcarea conceptuală Land Art este renumit pentru instalația Vodka Pool prin care sugerează cum în timpul războaielor și al regimurilor totalitare, cum ar fi dictatura lui Nicolae Ceaușescu, alcoolul servește atât ca o evadare, cât și ca o monedă preparată în casă pentru procurarea de bunuri și servicii esențiale.

Prin juxtapunerea artiștilor contemporani și emergenți are loc o coliziune între prezent și trecut, generând un context fierbinte pentru dialoguri curatoriale, artistice, geopolitice și naționale.

2020/Artist: Flaviu Cacoveanu

2020/Artist: Flaviu Cacoveanu

În cadrul scenei emergente a artei românești, Electric Crossroads prezintă lucrări de artă realizate de:

Radu Oreian (n. 1984), are o preocupare artistică care rezonează cu mituri și povești pentru a înțelege umanitatea în ansamblu.
Andreea Albani (n. 1988), desenatoare și pictoriță abstractă, al cărui corp conceptual de lucrări seamănă cu o arhivă de evenimente psihologice, în propriile sale cuvinte – „un alfabet vizual”.
Ioana Bătrânu (n. 1960), în principal pictoriță în ulei, observând contexte sacre antice pentru a le ridica la alegorii ale vieții noastre actuale.
Norbert Filep (n. 1990), pictor asociat cu „Școala din Cluj”, cu picturile sale figurativ evocatoare, dar monocromatice.
Răzvan Boar (n. 1982), reflectând asupra mijloacelor de comunicare de astăzi prin lucrările sale murale care seamănă cu colaje de intrări vizuale încorporate într-o memorie politică și națională contemporană.
Flaviu Cacoveanu (n. 1989), lucrând la intersecția dintre artă și comunicarea vizuală, lucrarea sa bazată pe lumină – 2020 – face referire la anul pandemic, încă atât de contemporan și totuși atât de dezastruos încât toți încercăm să-l uităm. Reflectând asupra sa și a ceea ce-l înconjoară, Cacoveanu pune la îndoială rolul artistului și puterea mesajului artistic.
Ioan Grosu (n. 1985) se distanțează de era digitală de care aparține, creând în principal picturi în ulei care necesită perioade de producție incredibil de lungi.
Nona Inescu (n. 1991), unul dintre cei mai tineri artiști din această expoziție, lucrează într-o varietate de medii. Își descrie practica astfel: „o mână cu cinci degete, fiecare deget reprezentând un mediu în care aleg să lucrez: fotografie, sculptură, obiecte, instalații și lucrări video”.
Mircea Cantor (n. 1977) stabilește legături cu amintirile din propria copilărie influențată de regimul comunist. Cantor este interesat de diferențele sociale și de conceptul de granițe, iar aceste aspecte sunt clar vizibile în opera și instalațiile sale poetice video.
Ioana Stanca (n. 1987), cu abordarea ei diversă, vede pânza atât ca platformă, cât și ca material de bază al operei sale.
Șerban Savu (n. 1978), apreciat pentru picturile sale realiste, reprezentând scene din viața de zi cu zi, de la artiști de graffiti, prostituate până la familii în parc.
Mi Kafchin (n. 1986) atinge temele transformării, un fel de realism magic vizual care se referă la timp, la filosofia orientală și la cosmologie.
Ciprian Mureșan (n. 1977), artist multimedia, cu lucrările sale alegorice meditează asupra vieții post-sovietice și a condițiilor decadente ale anumitor clase sociale. Opera sa este simbolică, dar legată politic de o istorie națională comună.
Ioana Sisea (n. 1988) folosește o varietate de medii artistice adoptând orice mod de exprimare care evocă cel mai bine amintirile familiei sale și ale relațiilor din trecut. Ea abordează, de asemenea, teme legate de percepția socială a corpului și de judecata inevitabilă care vine odată cu ea.
Nicolae Romanițan (n. 1991), al doilea artist foarte tânăr prezentat în această expoziție, este oarecum obsedat de referințele din jocurile video, inteligent ascunse în opera sa grafică și fotografică prin care este capabil să dezvăluie câteva dintre aspectele brutale ale vieții: violență, durere, sex, crimă, foamete, tortură.

Electric Crossroads invită vizitatorul să experimenteze o platformă de dialog, unde identitatea culturală românească este investigată și pusă la îndoială, cerând să fie tradusă și readaptată prin mijloacele artei, cu scopul de a dezvălui perspective noi despre ceea ce înseamnă a fi astăzi un artist transnațional cu rădăcini locale.

Spațiul comun de expoziții Bubble’n’Squeak din Bruxelles, Belgia, a apărut într-un moment în care expozițiile virtuale sunt tot mai prezente în lumea artei. Astfel, Galeria Nosco (Marea Britanie-Franța), Galeria Anna Marra (Roma) și Galeria Montoro12 (Roma-Bruxelles) au creat această asociere care a rezultat într-un spațiu expozițional de 350 de metri pătrați situat în vecinătatea Centrului de artă contemporană Wiels din Bruxelles. Programul de anul acesta cuprinde proiectele a trei curatori și susține artiștii internaționali, oferindu-le vizibilitate prin expoziții și târguri de artă.

Distribuie:

Postaţi un comentariu