Exploatarea urii în România. De ce se practică și cine profită

La o recentă manifestație publică organizată de antivacciniști, un banner cu trimitere la Auschwitz flutura nestingherit în mâinile protestatarilor. Claudiu Tîrziu, lider al AUR, ținea, cam în același timp, la pupitrul Parlamentului, un discurs „legionar”, în care îl amenința pe un șef de instituție publică.

O fotografie a premierului trucată precum Hitler a fost postată de AUR pe rețele de socializare. Iar Călin Popescu Tăriceanu a folosit termenul „Führer” la adresa președintelui Iohannis, pentru care a fost sancționat. Avalanșa acestor abuzuri îi antrenează pe tot mai mulți.

La anunțul demisiei din funcție a unui ministru liberal, un comentator îi scrie: „Ați coborât la nivelul golanilor doar ca să-l instalați pe Iohannis președintele partidului care cândva fusese nazist. Te miri că Iohannis a ridicat o statuie care afirmă în esență că tragerea pe roată a eroilor acestei națiuni necesita celebrată?”

Sociologii avertizează că există un naționalism xenofob în creștere și un pericol real de alunecare spre extremism.

În ultimul raport al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), încă de la început, se spune: „Constatăm că, în anul încheiat (n. r. – 2020), am asistat la o creștere a tensiunilor în societatea din România, astfel s-a intensificat discursul de incitare la ură și discriminare, pe fondul nemulțumirilor cauzate de restricțiile și condițiile de viață generate de pandemie”.

Dar dacă pandemia a fost doar terenul fertil, catalizator al frustrărilor și tensiunilor din societate, și nu vor dispărea odată cu ea? Există pericolul exploatării politice, ideologice, a acestei stări de fapt?

Îngrijorările privind nivelul de tensiune și prppagare a discursului urii vin și din partea instituțiilor guvernamentale. Guvernul României a adoptat recent o „Strategie națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură”. Strategia este concepută pentru perioada 2021–2023.

„În România, în ultimii ani, a fost observat fenomenul atragerii unor cetățeni spre mesaje și ideologii radicale.” (…) „Există riscul ca, pe termen mediu și lung, și în România, radicalizarea să devină un fenomen mai răspândit la nivelul societății, având în vedere expunerea cetățenilor români la diverse forme de extremism și ideologii radicale”. Sunt doar câteva dintre motivele pentru care s-a formulat și adoptat acest document, care vine în completarea Legii nr. 107/2006 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii.

Legislația din România. Cazuri concrete

România are din 2002 o legislație dedicată care criminalizează activitățile, organizațiile și simbolurile cu caracter fascist, rasist sau xenofob. Cu toate acestea, organizațiile extremiste de dreapta continuă să funcționeze aproape nestânjenite, propagând discursul lor de ură pe spațiul public, atât în mediul online, cât și offline.

Deoarece desfășurarea de activități și promovarea în public a unor idei sau concepții de natură fascistă, rasistă sau xenofobă se pedepsește conform legii, utilizarea simbolurilor vizuale și a codurilor speciale a devenit o formă disimulată de exprimare publică a acestor idei fără teama de repercusiuni legale. „Simbolurile au capacitatea de a fi extrem de puternice, deoarece pot transmite mesaje, ideologii și istorii complexe într-o formă compactă, recunoscută”, se precizează într-un Ghid de coduri și simboluri ale extremei drepte din România.

În anul 2019 o instanță din județul Alba a decis pedepsirea unei persoane, ale cărei inițiale sunt K.O.M. și care a postat pe Facebook fotografii cu Adolf Hitler și acoliții lui, precum și materiale ilustrative defăimătoare și discriminatoare la adresa romilor, care incitau la exterminarea acestora:

„În baza art. 396 alin. (3) C. proc. pen. raportat la art. 80 Cod penal renunţă la aplicarea pedepsei faţă de inculpatul K. O. M. pentru săvârșirea infracţiunii de promovare, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracţiuni contra păcii și omenirii, precum și a ideologiei fasciste, rasiste sau xenofobe. Aplică inculpatului un avertisment, executarea acestuia urmând a avea loc în condiţiile art. 575 al. 2 Cod de Procedură Penală, prin comunicarea către inculpat a unei copii a prezentei hotărâri, la data rămânerii definitive a acesteia”. Bărbatul a mai fost obligat la plata sumei de 1.500 de lei cheltuieli de judecată.

Fotografie în care premierul este înfățișat precum Hitler, postată de AUR pe rețelele de socializare (Foto: Facebook / George Simion)

În mod specific, în spațiul românesc, în ultimii ani au apărut tot mai des trimiterile la nazism și folosirea simbolurilor naziste. Ele se pot explica prin faptul că președintele României aparține minorității germane din România și această apartenență este exploatată în sens negativ de către adversarii săi politici.

„De când domnul Iohannis este președintele României sau chiar mai devreme, de când s-a implicat în politică, am văzut cum au crescut aceste atacuri la minoritatea germană, asocierea cu nazismul și cu tot ce înseamnă simboluri sau cu persoane, cu exponenți ai nazismului”, spune președintele CNCD.

Citiți articolul integral pe PressHub.ro!

Distribuie:

Postaţi un comentariu