Emil Boc: ”Mirosul din oraș, prețul plătit pentru că nu am rămas cu gunoaiele în stradă în ultimii 5 ani”

Primarul Clujului spune că mirosul greu care a pus stăpânire peste oraș de câteva zile provine de la transferul gunoaielor de la rampa temporară de gunoi a RADP la noul depozit de deșeuri din cadrul CMID.

”Am avut parte și de o conjunctură nefericită, legată în primul rând de factori atmosferici, pe de altă parte cantitatea destul de mare transferată și care a generat această situație extrem de neplăcută. Ați primit răspunsul oficial pe care și Consiliul Județean, și RADP l-au transmis, mi l-au comunicat și mie. Odată cu deschiderea CMID, există obligația ca deșeurile de pe rampa temporară, unde s-au depus timp de cinci ani gunoaie, să fie transferate în noul depozit. Este prețul pe care trebuie să îl plătim pentru faptul că nu am rămas cu gunoaiele în stradă din 2015 în 2020. Noi nu am avut unde duce gunoaiele 5 ani de zile, a trebuit să găsim acele soluții temporare pentru a duce gunoaiele din stradă într-un loc autorizat. Autoritățile sunt sensibilizate și fac eforturi să diminueze acest impact negativ”, a declarat Emil Boc.

Primarul spune că, pe viitor, transferul de deșeuri va ține cont de condițiile meteorologice care să nu favorizeze transmiterea mirosului de la groapa de gunoi.

”În ultima săptămână a fost relocată o cantitate mare de deșeuri de pe platforma temporară a RADP la Celula 1 din cadrul Centru lui de management integrat al deșeurilor (CMID) prin operațiunile specifice acesteia (săpătură/răscolire, încărcare, descărcare). Această acțiune se desfășoară conform măsurilor stabilite în Autorizația de mediu emisă către RADP pentru Platforma de stocare temporară a deșeurilor situată pe str.Platanilor. Aceste măsuri prevăd obligativitatea ca la finalizarea Celulei 1 din cadrul CMID să fie mutate deșeurile stocate pe platforma temporară în cadrul Celulei 1 de la CMID.

Condițiile meteo din ultimele zile, respectiv umiditate crescută, direcția curenților de aer a favorizat apariția mirosului neplăcut. Ne cerem scuze pentru acest disconfort creat, dar este o operațiune necesară în vederea respectării obligațiilor prevăzute în Autorizația de mediu menționată mai sus”, se arată și într-un răspuns oficial al Primăriei Cluj-Napoca la o sesizare făcută pe această temă.

Interesant este că vocile care cer socoteală pentru mirosul greu existent acum în oraș, de exemplu cei de la USR Cluj și unele asociații așa zis civice sau de mediu, sunt tocmai acelea care în urmă cu mai mulți ani cereau imperativ autorităților tocmai închiderea rampelor temporare de gunoi.

Consiliul Județean Cluj a anunțat încă de la sfârșitul anului 2018 recepția lucrărilor de închidere și ecologizare a depozitelor urbane neconforme de deșeuri de la Turda, Gherla și Huedin. Valoarea totală a investițiilor pentru fiecare din cele trei depozite este de peste 7,2 milioane de lei fără TVA. Finanțarea a fost asigurată din Fondul European de Dezvoltare Regională și Fondul de Coeziune prin Programul Operațional Sectorial Mediu 2007-2013 și Programul Operațional Infrastructura Mare 2014-2020.

Pata Rât – de la rușinea Clujului, la dealul verde plin cu flori

În ce privește groapa de gunoi de la Pata-Rât, aceasta a fost transferată către Consiliul Județean pentru închidere și ecologizare pe fonduri europene. Contractul pentru închiderea depozitului neconform, de aici, ca și pentru cele din Turda, Gherla și Huedin, s-a semnat în 2015, dar, în clasicul stil românesc, a durat 10 luni până când Ministerul Mediului a comunicat noile obligații de închidere a acestora. În fine, în 2017, după finalizarea proiectării închiderii celor patru depozite, a fost semnat și contractul de execuție pentru lucrările aferente cantităților suplimentare de deșuri depuse, iar în luna martie a aceluiași an au demarat efectiv lucrările de închidere a acestora.

În iulie 2017, lucrările au fost afectate de o alunecare de deșeuri, care a cuprins un sfert din suprafața depozitului. Lipsa fermă de reacție de care a dat dovadă Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, prezidat de prefectul județului, a făcut ca abia după 6 luni de circ și scandal să fie emis documentul care a dat posibilitatea Consiliului Județean ca la Pata-Rât să se aplice proceduri mai scurte pentru demararea lucrărilor de închidere și consolidare a rampei în… regim de urgență.

Alunecarea de teren și reacția slabă a autorităților a dat peste cap planurile tuturor, constructor și beneficiar și, într-un final, s-a luat decizia de ramforsare a laturii afectate a depozitului cu lucrări suplimentare de consolidare a depozitului.

Din cauza alunecării deșeurilor, cantitatea de levigat provenită de la groapa de gunoi a depășit brusc limitele admise prin Avizul de gospodărire a apelor. Ca urmare, autoritatea județeană a fost nevoită să instaleze o stație de epurare, cea mai performantă din țară, care funcționează prin procedură de osmoză, fapt care a pus capăt scandalului legat de poluarea uriașă a pârâului din apropiere și a terenurilor din vecinătate. Practic, stația de osmoză preia din mai 2018 levigatul și îl transformă în apă curată care curge în pârâul Zăpodie. Din procedeu mai rezultă nămol concentrat care este colectat, transportat și eliminat de către un prestator.

Întinsă pe o suprafață de peste 22 de ha, rampa a acumulat în cei 70 de ani de existență o cantitate de 2,9 milioane de mc de gunoi. Costurile proiectului s-au ridicat la circa 53 de milioane de lei, din care 16 milioane au reprezentat lucrări suplimentare într-o primă fază, alte 8 milioane au fost cheltuite în urma alunecărilor de teren, după cum s-au cheltuit sume importante cu stația de osmoză, cu transportul levigatului și cu lucrările de stabilizare a dealului de gunoi. Pentru închiderea rampei de la Pata Rât, proces finalizat la sfârșitul anului trecut, s-au construit 700 de metri linari de zid, la o înalțime de 3,30 m și cu o grosime de 80 de cm, circa 700 de piloți, 1.780 de rigole și peste 1.700 de metri liniari de gard care înconjoară acostamentul fostei rampe.

De asemenea, pe locul fostei rampe neconforme de gunoi mai există peste 5 km de rețele de colectare a gazului metan și 77 de puțuri care scot biogazul din interiorul dealului pentru a nu da efectul de seră.