Emil Boc, în 2014, împotriva „logicii simpliste” însuşite de Florin Cîţu: „Orice remaniere cu schimbarea compoziției politice trebuie însoţită de angajarea răspunderii guvernului”

După ce, prin acrobaţii juridice, a reuşit să amâne votul la moţiunea de cenzură depusă de partenerii alungaţi de la guvernare, premierul Cîţu pregăteşte terenul pentru a evita şi angajarea răspunderii în Parlament impusă de schimbarea compoziţiei politice a guvernului.
Promovând o interpretare personală a legii, premierul susţine că nu este nevoie să ceară un nou vot de încredere pentru guvern, ci doar aprobarea pentru noii miniștri, chiar dacă odată cu ieșirea de la guvernare a USR-PLUS s-a schimbat compoziția politică a cabinetului.

„Nu guvernul merge, merg cu miniștrii în Parlament. Guvernul cade doar dacă este o moțiune de cenzură. Dacă nu obține voturile un ministru nu se întâmplă nimic cu guvernul”, a declarat Florin Cîțu, joi seară, la TVR.

În strădania nu foarte onorabilă de distorsionare a legii, premierul este contrazis chiar de principalul său susţinător din partid, primarul Clujului, Emil Boc, absolvent de drept. Acesta a publicat, în 2014, în calitate de conferenţiar universitar, în Revista Transilvană de Ştiinţe Administrative, o analiză dedicată remanierii guvernamentale cu schimbarea compoziţiei politice şi a programului de guvernare. Analiza este consacrată tocmai invalidării constituţionale a „logicii simpliste” din spatele ideii enunţate zilele acestea de premierul Cîţu. Iată ce scria, în rezumat, domnul Boc (textul integral, aici, https://www.rtsa.ro/rtsa/index.php/rtsa/article/viewFile/468/465).

„La o primă analiză superficială şi în baza textului constituțional care precizează că Guvernul răspunde politic numai în fața Parlamentului, am fi tentați să spunem că nu este nevoie de o actualizare a programului de guvernare în cazul în care intervine o modificare a acestuia prin schimbarea compoziției politice a Guvernului. De ce? Pentru că Parlamentul poate oricând iniția o moțiune de cenzură şi să demită Guvernul atunci când apreciază că acesta a depășit limitele programului de guvernare acceptat cu ocazia votului de învestitură. Şi, mai mult decât atât, se poate considera că, din moment ce Parlamentul a aprobat remanierea guvernamentală cu schimbarea compoziției politice a Guvernului, a acceptat tacit sau indirect şi potențiala schimbare a programului de guvernare. O asemenea logică simplistă nu poate fi acceptată”.

Domnul Boc continuă cu o analiză în detaliu a implicațiillor programului de guvernare în raporturile constituționale ale Guvernului cu Parlamentul (art. 103 din Constituție) încheiată astfel:

„Pornind de la aceste considerente, orice remaniere guvernamentală care implică schimbarea compoziției politice a Guvernului nu poate evita dezbaterea cu privire la Programul de guvernare. În consecință, din punctul nostru de vedere, orice remaniere guvernamentală cu schimbarea compoziției politice a Guvernului, indiferent dacă se modifică sau nu Programul de guvernare, trebuie însoţită de angajarea răspunderii Guvernului asupra Programului de guvernare în condițiile articolului 114 din Constituție”.

Şi revine, accentuând ideea:

“Apreciem că, şi în situația în care schimbarea compoziției politice se produce prin înlăturarea unui partid politic din Guvern, fără cooptarea altuia, se impune angajarea răspunderii asupra Programului de guvernare. Guvernul trebuie să precizeze explicit impactul schimbării componenței politice a Guvernului asupra Programului de guvernare. Mai mult decât atât, angajarea răspunderii poate oferi Guvernului ocazia unui bilanț de etapă cu privire la realizarea obiectivelor din Programul de guvernare şi perspectivele realizării celor rămase restante din perspectiva noii configurații politice a Guvernului”.