Depeche Mode. Muzica şi istoria
Depeche Mode, o trupă legendară, cu o carieră ce se întinde pe mai mult de trei decenii, va ajunge în această vară la Cluj-Napoca. Cei trei „grei”, Andrew Fletcher, Martin Gore şi David Gahan, formează una dintre cele mai influente formaţii din ultimii 30 de ani, care a inspirat generaţii de muzicieni, a vândut milioane de albume şi a susţinut sute de concerte în faţa fanilor din întreaga lume.
Cum putem defini Depeche Mode, în câteva cuvinte? Revista The Rolling Stones a numit trupa “chintesenţa muzicii tehno-pop din anii ’80”, iar Q Magazine a proclamat-o drept “cea mai populară trupă electronică din istoria omenirii”.
Depeche Mode. Începuturile
Istoria Depeche mode începe la sfârşitul anilor ‘70 şi începutul anilor ’80, în orăşelul Basildon din Marea Britanie (provincia Essex), atunci când trei adolescenţi au pus bazele trupei Composition of Sound. Cei trei se numeau Martin Lee Gore, Andrew Fletcher şi Vince Clarke, iar înainte de asta au înfiinţat mai multe trupe, împreună şi separat, cu nume precum „No Romance in China” sau „The French Look”. Însă formaţiei cu numele Composition of Sound i s-a alăturat vocalistul David Gahan, pe care Vince Clarke îl auzise cântând o piesă a lui David Bowie – i-a plăcut vocea lui, astfel că l-a invitat în formaţie, în 1980. După asta, membrii trupei s-au gândit să schimbe şi numele, după ce le-a căzut privirea pe o revistă franţuzească, “Dépęche mode”, sintagmă ce s-ar traduce, aproximativ, „cele mai noi ştiri din modă”. Unele surse spun că ideea a venit de la noul membru al trupei, Dave Gahan; cert este că, sub această denumire, va rămâne în istoria muzicii.
Succesul nu a venit peste noapte. La început, formaţia a cântat prin baruri şi cluburi, până când, într-o seară, au fost auziţi de cine trebuie – producătorul Daniel Miller, de la Mute Records, care i-a şi convins să semneze primul lor contract. Au lansat primul single în 1981, “Dreaming of Me”, care a ajuns pe locul 57 în topurile britanice. A urmat imediat “New Life”, care a ajuns pe poziţia 11, şi “Just Can’t Get Enough”, primul lor cântec din Top 10 şi unul dintre cele mai cunoscute hituri până în ziua de azi.
Pasul următor a fost, logic, un prim album Depeche Mode, care s-a numit „Speak & Spell”, şi primul turneu de promovare prin Marea Britanie. Ar fi fost de aşteptat ca succesul să îi bucure, însă nu a fost aşa pentru toţi membrii formaţie. Vince Clarke a hotărât să părăsească trupa la finalul turneului, fiind deranjat de faptul că deveniseră atât de ocupaţi, cu interviuri şi şedinţe foto, încât nu mai aveau timp să facă nimic altceva. Vince era la acea vreme compozitorul Depeche Mode. Membrii rămaşi l-au invitat alături de ei pe tânărul muzician Alan Wilder, în încercarea de a-l înlocui pe Clarke.
Primul turneu mondial
Trupa a mers înainte şi fără Vince Clarke, şi încă s-a descurcat foarte bine, cu Martin Gore pe post de compozitor. Au lansat următorul single, „See You”, apoi “The Meaning of Love” şi “Leave in Silence”, toate de pe albumul anului 1982, intitulat “A Broken Frame”. Abia după toate aceste „încercări” a fost declarat Alan Wilder membru cu drepturi depline al formaţiei.
Deja după două albume şi mai multe hituri, Depeche Mode era un nume cunoscut, astfel că a pornit în primul turneu mondial, care s-a bucurat de succes.
De fapt, după acest turneu, Depeche Mode a început să aibă mai mult succes în America, decât acasă. Primul hit intrat în topurile americane a fost „People Are People”. În 1983, după single-ul „Get the Balance Right”, au urmat alte câteva turnee, apoi au început înregistrările la albumul “Construction Time Again”, cu un sound mai comercial. De asemenea, a fost lansat şi un nou album, cu toate hiturile pe care formaţia le înregistrase în Marea Britanie, sub titlul “People Are People”, ca răspuns la succesul pe care îl înregistrau peste ocean. Americanii îi considerau o trupă misterioasă şi întunecată, gothică – erau adeseori numiţi „Depress Mode”. În acelaşi timp, britanicii, mai conservatori, nu au prea apreciat piesa „Blasphemouse Rumours”, una cu teme religioase.
A urmat cel de-al patrulea album, “Some Great Reward” (1984), unde Martin Gore apare ca vocal pentru prima oară, în melodia “Somebody”. Hiturile formaţiei erau deja atât de multe, încât s-a luat decizia lansării unui album cu acestea, la care s-au adăugat „Shake the Disease” şi “It’s Called a Heart”. Compilaţia a fost lansată în Statele Unite cu titlul “Catching Up With Depeche Mode”, iar în Europa “The Singles ’81-’85” – ambele fiind lansate în 1985.
„Personal Jesus”
Următorii ani au adus noi albume: „Black celebration” (1986), o confirmare a imaginii întunecate pe care o promova Depeche Mode, apoi, în 1987, albumul “Music for the Masses”, singurul care a adus lansarea unui single în Franţa, “Little 15”.
În 1987-1988 au plecat iar într-un turneu mondial, cel mai mare de până atunci, care le-a confirmat (dacă mai era nevoie) uriaşul succes de care se bucurau. Turneul a culminat cu un concert sus?inut la Pasadena Rose Bowl, cu un public de peste 80.000 de persoane. Concertul, cu numărul 101, a fost înregistrat şi lansat în 1988 ca album live, fiind intitulat „101”.
Anii 1989, respectiv 1990, au adus două dintre cele mai celebre cântece semnate Depeche Mode (şi din istoria muzicii): „Personal Jesus” şi “Enjoy the Silence”.
Melodia „Personal Jesus” a beneficiat şi de o campanie inedită de promovare: în ziarele britanice au apărut anunţuri misterioase, conţinând doar cuvintele „Your own personal Jesus”. În zilele următoare, anunţurile au fost completate cu un număr de telefon, unde puteai suna ca să asculţi piesa.
„Personal Jesus” a fost inclusă în numeroase topuri cu cele mai populare melodii din toate timpurile, întocmite de diverse publicaţii, de la Q Magazine la revista Rolling Stone. Compozitorul Martin Gore a declarat că inspiraţia pentru piesă a venit de la cartea scrisă de Priscilla Presley, „Elvis şi eu”, care descrie viaţa acesteia alături de legenda muzicii rock’n’roll. Melodia „Personal Jesus” a fost mai apoi preluată şi interpretată de mai mulţi artişti, cele mai notabile cover-uri fiind ale cântăreţilor Johnny Cash şi Marilyn Manson.
Un alt single celebru, „Enjoy the Silence”, lansat în februarie 1990, a ajuns pe locul 6 în topurile din Marea Britanie şi a devenit unicul hit Depeche Mode intrat în Top 10 peste ocean. Reuşind să urce până pe locul 8, melodia a adus trupei cel de-al doilea single premiat cu Discul de Aur, prin victoria la categoria „Best Single”, în cadrul Brit Awards din 1991.
“Enjoy the Silence”, “Policy of Truth”, “Clean” şi “World in My Eyes” au dus albumul “Violator” în topul celor mai bine vândute materiale discografice la acea vreme.
Depeche Mode. Căderea
Pe culmile succesului, Depeche Mode a plecat într-un nou turneu, numit „World Violation”. Concertele se ţineau pe stadioane pline, iar trupa intrase astfel în galeria marilor formaţii, de calibrul INXS, U2 sau The Rolling Stones. Din păcate, însă, acest succes fulminant a avut şi efecte negative, pentru membrii trupei.
La începutul anilor ’90, Andrew Fletcher făcuse o cădere psihică şi era depresiv, Martin Gore avea atacuri de panică, iar Dave Gahan era dependent de droguri. Gahan divorţase şi se mutase la Los Angeles, unde ducea o viaţă dezorganizată, presărată cu petreceri.
Înregistraseră un album ce aducea o schimbare de ritm, mergând spre rock’n’roll – „Songs of Faith and Devotion” (1993), un album cu piese compuse de Martin Gore, ce a intrat direct pe locul 1 în Anglia ?i USA, imediat după lansarea piesei cu influen?e blues ?i grunge “I Feel You”.
A urmat turneul mondial de 14 luni “Devotional”, apoi un concert video cu acela?i nume ?i un al doilea album live, “Songs of Faith and Devotion Live”. Din cauza problemelor de sănătate, Fletcher părăsise trupa în mijlocul turneului şi a fost înlocuit de Daryl Bamonte, care colaborase timp de mul?i ani cu forma?ia, ca ?i asistent personal. Pe fondul problemelor pe care le aveau toţi membrii, Alan Wilder a decis să plece, nemaisuportând atmosfera din trupă, în 1995.
Cei trei rămaşi au încercat să lucreze la un nou album, însă Dave Gahan a ajuns până la pierderea vocii, din cauza consumului de droguri. În 1996, el a fost la un pas de moarte, după o supradoză administrată în locuinţa din Los Angeles. S-a scris şi că ar fi avut o tentativă de sinucidere, însă Dave a negat mereu asta.
Oricum, fanii erau convinşi că istoria Depeche Mode s-a sfârşit. Nimeni nu mai credea în apariţia unui album nou, în condiţiile în care strădaniile lui Martin Gore de a-i aduna pe ceilalţi în studio păreau a fi în zadar. Chiar şi când reuşea să apară, Gahan nu prea putea să cânte.
Depeche Mode. Revenirea
La sfârşitul anului 1996, Dave Gahan a ieşit din clinica de reabilitare, reuşind să lase în urmă dependenţa de droguri. Trupa a intrat în studio şi a reuşit să termine albumul „Ultra”, plus cele două single-uri care l-au precedat – „Barrel of a Gun” ?i „It’s No Good”. Albumul, scos în 1997, a intrat din nou direct pe locul 1 în topul UK.
În anul 1998 a fost lansată pe piaţă o nouă compilaţie de hituri, intitulată “The Singles ’86-’98”, împreună cu un nou single – “Only When I Lose Myself”. Depeche Mode a pornit din nou într-un turneu (“The Singles Tour”), după patru ani de pauză, pentru a promova noul album.
Perioada 1998-2000 a fost una de refacere completă. În anul 2000, Depeche Mode a început să lucreze la un nou album, „Exciter”, lansat în 2001, care nu s-a bucurat de prea mult succes. Oricum, trupa a început şi un nou turneu, „Exciter Tour”. Însă după acesta, Depeche Mode a luat o pauză, iar membrii săi au lucrat la proiecte proprii.
În 2003, Dave Gahan a lansat albumul solo “Paper Monsters”, urmat de un turneu mondial ?i înso?it de DVD –ul intitulat “Live Monsters”. Dave debuta, cu această ocazie, şi în calitate de compozitor. La rândul său, Martin Gore a reînceput să lucreze la un proiect mai vechi al său, “Counterfeit”, iar Fletcher ?i-a lansat propria firmă de produc?ie, Toast Hawaii.
Din nou, fanii au crezut că Depeche Mode se destramă. Însă în octombrie 2005 trupa a lansat cel de-al unsprezecelea album de studio, “Playing The Angel”, primul album Depeche Mode care include compoziţii semnate Dave Gahan. Acest album a fost completat de turneul „Touring the Angel”, care a început în noiembrie 2005 în America de Nord ?i i-a adus, în premieră, pe membrii Depeche Mode în Europa de Est – inclusiv la Bucureşti. Primul concert susţinut de legendara trupă în ţara noastră a avut loc în vara lui 2006 şi s-a bucurat de un succes uriaş.
Următorul album, „Sounds of the Universe”, a apărut abia în 2009, iar videoclipul piesei „Peace” a fost filmat în România, protagonistă fiind actriţa Maria Dinulescu.
Între timp, Depeche Mode luase o altă pauză, iar Dave şi-a lansat al doilea album solo, „Hourglass”.
[stextbox id=”custom”]
Concerte în România
După lansarea albumului din 2009 a început un alt turneu de promovare, care a fost întrerupt de problemele de sănătate ale solistului. Dave Gahan a fost operat, după ce i s-a descoperit o tumoare malignă – iar 16 concerte au fost anulate, inclusiv unul care ar fi trebuit să aibă loc la Bucureşti.
Abia în 2013 s-a întors Depeche Mode în capitala României, după lansarea celui de-al treisprezecelea album de studio, „Delta Machine Tour”.
Cel de-al paisprezecelea album, intitulat „Spirit”, a fost lansat în luna martie, în acest an, iar Depeche Mode a pornit iar în turneu, chiar luna aceasta. Turneul european se va încheia pe 23 iulie 2017, cu un concert ce va avea loc de data aceasta la Cluj-Napoca, spre bucuria miilor de fani. Global Spirit Tour îi va duce pe Dave Gahan, Martin Gore ?i Andy Fletcher în fa?a a peste 1,5 milioane de fani din 32 de ora?e din 21 de ?ări europene.
Albumul a fost primit bine de critici şi fani; Q Magazine îl consideră “cel mai energic album Depeche Mode din ultimii ani”. La începutul lunii februarie, a fost lansat primul single, “Where’s The Revolution”, pentru care trupa a realizat primul videoclip din ultimii patru ani.
Martin Gore a declarat că numele albumului vine de la un vers al piesei “Fail”, “Our Spirit has gone”. “Sintagma aceasta este una dintre temele albumului. Sper ca spunând asta să îi ajut pe oameni să gândească ?i poate reu?im să aducem ceva spirit înapoi”, a spus el, într-un interviu recent.
[/stextbox]
Dave Gahan s-a născut pe 9 mai 1962, în Essex, Marea Britanie. În prezent trăieşte în SUA, împreună cu cea de-a treia soţie, Jennifer, fiica lor şi fiul ei dintr-o căsnicie anterioară, pe care Dave l-a adoptat. Gahan mai are un fiu biologic, din prima căsătorie, cu Joanne Fox. A doua căsnicie, cu Teresa Conroy, a durat doar patru ani. Dave Gahan este creştin ortodox convertit.
Dave Gahan a supravieţuit de mai multe ori în situaţii limită, ceea ce i-a adus porecla „The Cat” (pisica) – o supradoză de heroină, o tentativă de sinucidere, un infarct minor suferit chiar pe scenă, apoi cancer.
Martin Gore s-a născut pe 23 iulie 1961, tot în regiunea Essex din Anglia, ca şi Dave Gahan. Este membru fondator Depeche Mode şi principalul compozitor al melodiilor trupei. El l-a „recrutat” pe Fletcher, apoi şi pe Gahan.
Martin Gore trăieşte în California, este vegetarian şi tatăl a cinci copii – trei din prima căsnicie, doi din a doua.
Andy Fletcher („Fletch”) s-a născut pe 8 iulie 1961, în Nottingham, Marea Britanie. Despre viaţa lui personală, spune că este „simplă şi obişnuită”. Fletcher trăieşte în Londra, este căsătorit cu Grainne Mullan, cea care i-a fost alături mulţi ani şi înainte de căsătoria din 1991, şi au împreună doi copii.