Cum scriem despre sinucideri, astfel încât numărul acestora să scadă

Alianța Română de Prevenție a Suicidului a prezentat ieri, 6 noiembrie, în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii, întâlnire ce a avut loc la Bastionul Croitorilor, un draft al Ghidului de bune practici „Comunicarea Sinuciderilor în mass-media”. Reprezentanții media au fost rugați să trateze cu atenție acest tip de subiecte, întrucât o prezentare mult prea amănunțită a acestor fapte, poate duce la replicarea acestora. Maniera de raportare a sinuciderilor în mass-media are cel mai mare impact la adolescenți și tineri.

Alianța Română de Prevenție a Suicidului a realizat un studiu în rândul elevilor și studenților pentru a vedea ce cunoștințe și ce atitudine au aceștia vizavi de sinucideri. Atât elevii, cât și studenții au răspuns că se informează în cea mai mare parte din mass-media, în special din mediul online. În timp ce elevii consideră că știrile despre sinucideri sunt prezentate într-o manieră obiectivă, studenții sunt de părere că acestea sunt prezentate într-un mod agresiv. Cei chestionați, indiferent de vârstă au răspuns că doar familia poate să le ofere ajutor în astfel de situații, necunoscând faptul că există specialiști la care ar putea apela.

Principalele motive pentru care adolescenții decid să își pună capăt vieții sunt depresiile, depresiile amoroase, violența în familie și consumul de etnobotanice sau droguri.

Evenimentul face parte din proiectul „La un apel distanță,   de speranță!",   linie telefonică gratuită,   de tip TelVerde,   destinată persoanelor aflate în criza suicidară.

Evenimentul face parte din proiectul „La un apel distanță, de speranță!”, linie telefonică gratuită, de tip TelVerde, destinată persoanelor aflate în criza suicidară.

Sinucideri la indigo, inspirate din presă 

În cadrul discuției au fost prezentate două cazuri celebre de sinucideri, a căror metodă a devenit contagioasă. Este vorba despre cazul lui Marilyn Monroe, despre care se credea la vremea respectivă că s-a sinucis. La scurt timp după nefericitul eveniment, două sute de persoane au ales să își curme viața urmând exemplul idolului lor. Un alt exemplu, celebru pe plan național de această dată, este cel al cântăreței Mădălina Manole. De această dată, metoda „Furadan”, a fost replicată de două ori, conform statisticelor oficiale.

Jurnaliștii au fost sfătuiți să nu ofere detalii cu privire la metoda prin care o persoană s-a sinucis, întrucât există riscul ca metoda să devină „contagioasă”. Conform specialiștior, pericolul cel mai mare vine din zona internetului, o zonă care nu poate fi controlată, unde „scapă” atât detalii legate de metodă, fotografii de la locul faptei, fotografii cu corpul neînsuflețit al persoanei decedate sau chiar fotografii neblurate cu fața acesteia. De asemenea, specialiștii îi sfătuiesc pe jurnaliști să nu ofere locul exact unde a avut loc evenimentul, pentru a nu „demoniza” locul respectiv. Părinții sau prietenii persoanei care s-a sinucis nu trebuie culpabilizați pentru că nu și-au dat seama că exista un pericol în acest sens, pentru că „de vină” sunt o mulțime de factori. Suicidul nu este rezultul unui factor unic, a unui singur incident dramtic. Trebuie luat în considerare, în cadrul materialului, impactul suicidului asupra supraviețuitorilor și a persoanelor apropiate.

Reprezentanții Alianței Române de Prevenție a Suicidului sfătuiesc jurnaliștii să își axeze materialele pe cauzele care au dus la sinuciderea persoanei în cauză, pe metodele de prevenție, să insiste pe faptul că există specialiști la care se poate apela, chiar și în mod gratuit. Relatările senzaționaliste și iresponsabile ar putea precipita comportamentele suicidare. În cadrul unui material de presă este recomadat să fie clarificat contextul psihosocial în care s-a petrecut suicidul, să fie prezentat rolul afecțiunilor psihiatrice în detrimetul suicidului, faptul că aceste afecțiuni sunt tratabile, precum și informații despre intervențiile disponibile și instituțiile specializate. De asemenea, specialiștii consideră că este important să se ofere exemple pozitive de soluționare a situațiilor conflictuale și de criză, să se prezinte consecințele somatice ale tentativelor de sinucidere (de exemplu leziuni celebrale), precum și sfaturi despre cum se poate soluționa o situație dificilă de viață și cum se poate preveni sinuciderea unei persoane apropiate. Este indicat ca mass-media să furnizeze datele de contact ale persoanelor și instituțiilor ce pot oferi ajutor specializat. Un alt aspect la care jurnaliștii trebuie să fie atenți este limbajul folosit. Se recomandă utilizarea termenilor: suicid, sinucidere, deces prin sinucidere, tentativă de suicid, suicid finalizat, persoană cu risc suicidar, prevenirea sinuciderii.

Tel Verde

În 2013, conform Institutului Național de Medicină Legală, în România au existat 2721 de sinucideri. În 2008 s-au raportat în România 2802 sinucideri, dintre care 80% bărbați și 20% femei. Aceasta însemând că, la fiecare trei ore, o persoană a decedat prin suicid. Sinuciderile s-au situat pe locul trei în ierarhia circumstanțelor de deces de cauză violentă în 2008 în România. Cea mai ridicată rată a suicidului a fost în județele Harghita și Covasna.

Alianța Anti-suicid este o organizație non-guvernamentală implicată în menținerea și promovarea calității vieții prin prevenția suicidului. Activitatea acesteia este realizată de voluntari recrutați și antrenați prin tehnica jocului de rol să asculte empatic, fără prejudecăți, să realizeze consiliere psihologică, să ofere suport emoțional respectând confidențialitatea, indiferent de rasă, religie, vârstă sau statut social. Alianța a implementat în iulie 2013, Telefonul Verde Antisuicid (0800 801 200), care poate fi apelat în mod gratuit din orice rețea din România în intervalul orar 19:00 – 7:00. Cei aflați la capătul liniei Telefonului Verde știu, înainte de toate, să asculte și să înțeleagă. Acestea sunt armele principale cu care înceracă noapte de noapte să salveze vieți. Suicidul este singura moarte care poate fi prevenită cu un simplu gest, cu o simplă vorbă, cu empatie. De-a lungul existenței Alianței, volunarii au realizat intervenții în probleme de tip anexietate, depresie, dependență de droguri, doliu, boli grave (leucemie, tuberculoză, cancer), sechele handicapante.

Citiți și:

12 traininguri, 12 nopți, o mulțime de vieți salvate. Telefonul Verde Antisuicid caută voluntari


Publicitate

Postaţi un comentariu