Comunitățile armene, studiate în cadrul Universității „Babeș-Bolyai”

Institutul de Armenologie dorește să aprofundeze studierea comunităților armene, care reprezintă un deosebit interes pentru cercetători nu doar din punct de vedere strict istoric, ci și din perpectivă socio-culturală, etnografică, lingvistică, economică sau artistică. / Foto: Dan Bodea

Institutul de Armeologie, primul institut de acest gen din spațiul central și est-european dedicat eminamente studiului comunităților armene de aici, va fi inaugurat vineri, 7 noiembrie 2014, la ora 10:00, în Aula Ferdinand a Universității „Babeș-Bolyai” (str. Napoca nr.11).

Înființarea Institutului de Armenologie a reprezentat un pas nu doar important în domeniul cercetării comunităților armene din Europa Centrală și de Est, cât mai ale ales extrem de necesar. Pe de altă parte, anul viitor se vor comemora 100 de ani de la genocidul armean, eveniment care a marcat profund comunitatea armeană din întreaga lume.

În spațiul Europei de Est și în special în România, armenii au reprezentat un important grup etno-cultural din perspectiva evoluției socio-culturale a comunităților locale. Încă din evul mediu, când primele grupuri de armeni și-au creat mici comunități în spațiul geografic est-european, importanța lor și stilul de viață au adus prosperitate și au creat un climat socio-economic stabil și prosper în regiunile unde aceștia s-au stabilit.

Institutul de Armenologie dorește să aprofundeze studierea comunităților armene, care reprezintă un deosebit interes pentru cercetători nu doar din punct de vedere strict istoric, ci și din perpectivă socio-culturală, etnografică, lingvistică, economică sau artistică. Acest grup etno-cultural răspândit preponderent în Europa în diferite secole în urma vitregiei trecutului, silit multă vreme să trăiască – asemenea evreilor – în diaspora, a contribuit la dezvoltarea regiunilor unde s-au stabilit în comunități compacte, lăsând în urmă o moștenire culturală inestimabilă ce transpare atât din studiul arhivelor sau a bogățiilor artistice din muzee, cât și la fața locului, în orașele care au prins viață tocmai datorită prezenței acestor comunități (precum Gherla, Dumbrăveni, Gheorgheni, Frumoasa etc).


Publicitate

Postaţi un comentariu