Colectarea selectivă a deșeurilor, o rușine pe obrazul Clujului

Colectarea selectivă a deșeurilor în Cluj-Napoca merge prost. Municipalitatea spune că merge, dar că merge lent. Specialiștii spun că din dorința de a inventa coada prunei, programul a eșuat lamentabil. La rândul lor, administratorii de bloc spun că ar colecta selectiv, dar că n-au unde și cu ce. La aproape un an de la demararea proiectului, lucrurile par împotmolite între dorința de a face ceva și putință. În prezent, Clujul are câteva puncte gospodărești moderne, îngropate în pământ, dar cam atât. În rest, aceeași mizerie, aceleași gunoaie aruncate de-a valma în tomberoanele și așa puține.

” Lucrăm la rezilierea contractelor de salubritate”

”Înregistrăm un progres privind colectarea selectivă a deșeurilor față de luna trecută, să zicem, încă mai sunt lucruri de pus la punct. Suntem în faze avansate de îngropare a punctelor gospodărești, am intrat în  cea de-a doua etapă a acestui program, avem încheiată licitația pentru 200 de asemenea puncte noi. În prima fază există un contract de 50 de puncte gospodărești îngropate, iar primele trei vor fi deja date în folosință chiar de săptămâna viitoare. Avem, de asemenea, 12 asociații de proprietari din cartierele Zorilor și Mărăști, la care accesul la astfel de locuri se face pe bază de cartelă și unde putem identifica mai ușor persoanele care nu fac colectarea selectivă așa cum trebuie. Sigur, acest proces trebuie extins la nivelul întregului oraș ca să putem avea o situație foarte clară a modului în care decurge această activitate.

Avem, încă, probleme cu firmele de colectare și asta din cauză că nu au suficienți oameni și nu ridică la timp gunoaiele. Mai sunt probleme încă în anumite zone de case unde distribuția sacilor menajeri se face defectuos. Avem în observație toate aceste lucruri.

Primăria Cluj-Napoca a aplicat foarte multe amenzi firmelor de salubritate și sperăm ca în perioada următoare să se vadă și niște efecte pozitive ale acestor sancțiuni. Doar luna trecută am aplicat minim 30 de amenzi. Sigur, se pune problema rezilierii contractelor cu firmele de salubritate, din păcate este destul de greu. Adunăm și documentațiile necesare pentru rezilierea contractelor, pentru că sunt necesare îndeplinirea unor condiții pentru a se ajunge la așa ceva. Lucrăm, deci, la aceste dosare de reziliere. Noi nu ne dorim neapărat rezilierea contractelor, ci ne dorim să avem un serviciu de salubritate performant, astfel încât gunoaiele să fie ridicate la timp, să fie ridicate cu mașini speciale, să nu fie amestecate gunoaiele, să facem într-adevăr o colectare selectivă. Asta ne dorim în principal, dar, în paralel, pe lângă amenzi, lucrăm și la dosarele de reziliere ale contractelor de salubritate.

Suntem în permanență în contact cu cei de la asociațiile de locatari, am avut întâlniri cu reprezentanții acestora și cu administratorii de blocuri, pentru a-i îndruma și a le spune cum să facă colectarea selectivă. Orice reacție a lor este binevenită pentru municipalitate pentru că sunt anumite zone în care trebuie să lucrăm la frecvența de ridicare a gunoaielor de exemplu. Punctele gospodărești au o anumită capacitate și nu este suficient să ridicăm gunoiul o singură dată pe zi, ci este nevoie să facem acest lucru de două-trei ori în aceeași zi, și aici este marele avantaj pe care îl avem fiind în contact permanent cu asociațiile de locatari care ne oferă informațiile de acest gen.” ne-a declarat Dan Tarcea, viceprimarul municipiului Cluj-Napoca.

”Containere puține, și atunci ce să mai faci? Lași sacul jos și te duci acasă…”

”A trecut un an și nu s-a observat nimic notabil, nu s-a rezolvat nimic în ce privește colectarea selectivă a gunoaielor. Noi, oamenii din cele 425 de apartamente, ne dorim să facem asta, dar n-avem unde și n-avem nici cu ce. Spațiul de depozitare a gunoaielor pentru blocul nostru este foarte mic, și nu uitați că avem peste 800 de apartamente, suntem cel mai mare bloc din oraș. Avem același spațiu mic, impropriu, în ciuda promisiunilor făcute de cei de la primărie. Le-am semnalat acest lucru de nenumărate ori, a venit o echipă, a încercat să facă ceva, în cele din urmă au renunțat, apoi au vorbit cu altă firmă și am primit iar promisiuni că problema modernizării spațiului pentru gunoaie va fi rezolvat.Noi tot așteptăm să se întâmple acest lucru pentru că ni s-a promis că vom fi primii din oraș unde se va acționa.

Locatarii sunt,desigur, nemulțumiți, se străduie să selecteze gunoiul așa cum trebuie, caută să sorteze,dar ce să vezi, când ajung la containere văd că sunt puține, chiar prea puține și atunci ce să mai faci? Lași sacul jos, lângă container și te duci acasă…”, spune Vasile Maxim, administratorul celui mai mare bloc de locuințe din Cluj-Napoca.

Infrastructură și amenzi

În prezent, în municipiul Cluj-Napoca există 78 de platforme de gunoi îngropate, iar dintre acestea, 12 vor fi acționate cu cartelă de acces.  Există deja un punct gospodăresc, cel de pe Observatorului nr. 11, care funcționează pe bază de cartelă.

Pentru colectarea necorespunzătoare a deșeurilor, în 2019, municipalitatea a aplicat 377 de sancțiuni contravenționale în conformitate cu Legea nr. 211/2011 către persoane juridice, în valoare de 188.500 lei.

Pe de altă parte, cele două firme de salubritate care își desfășoară activitatea pe raza municipiului Cluj-Napoca au primit anul acesta 67 de sancțiuni contravenționale, în conformitate cu HCL 191/2009 și Legea nr. 51/2006, valoarea acestora ridicându-se la 72.500 de lei.

Consultant în managementul deșeurilor: Nu trebuie să inventăm noi coada de la prună

Alin Mureșan este consultant în managementul deșeurilor și este fondatorul WeRecycle, o companie de reciclare a deșeurilor. A stat opt ani în străinătate, timp în care a văzut ce înseamnă colectarea selectivă a deșeurilor. Anul trecut s-a întors în țară cu gândul de a pune umărul la implementarea programelor de colectare. S-a lovit însă de birocrație, de interese obscure ale administrațiilor locale, de lipsa de viziune în domeniul gunoaielor și multe altele. Despre implementarea programului de selectare selectivă a gunoaielor, Mureșan spune că la noi s-a pornit prost în această privință, și că urmarea este una firească.

”Nu s-a schimbat cu nimic situația nici de la începutul anului, cu atât mai puțin de astă vară. S-au făcut niște licitații la Cluj și Huedin pentru contractele de salubrizare și cam atât. Și să fim cinstiți, în Cluj-Napoca au mai apărut niște tomberoane îngropate în pământ, și unele locuri, puține ce-i drept, unde locatarii au acces în punctele gospodărești cu cartelă.

Vă spun că soluția accesului cu cardul este de-a dreptul inutilă și nu face decât să complice și mai mult situația existentă. Ar trebui să producem sute de mii se asemenea carduri și va fi degeaba. De ce oare nu facem treaba simplă, la fel ca în alte orașe ale Europei. De ce la alții, și aici dau exemplul Barcelonei, nu există asemenea carduri, dar există în schimb coșuri și containere foarte multe la îndemâna oamenilor? La noi, după ce că sunt și mici, sunt și puține. Sau, mai zic eu, de ce nu se mărește frecvența de ridicare a gunoaielor? Revin și spun: folosirea cardurilor este o stupiditate. Cardurile acestea nu sunt deloc smart așa cum ar crede toată lumea, în plus se vor găsi mereu persoane, chiriași sau proprietari, care să spună că nu au cardul, că l-au pierdut, că nu știu de unde să le procure, mai stiu eu ce… Și atunci vom vedea aceleași gunoaie aruncate lângă containere, aceleași gunoaie aruncate la întâmplare fără absolut nicio selectare.

Nu avem nicio soluție viabilă în acest moment. Nu trebuie să inventăm noi coada de la prună! Trebuie doar să ne uităm la alții cum au reușit să pună la punct un sistem de colectare selectivă eficient și performant, să ne schimbăm mentalitatea în acest sens și să nu ne gândim la prostii de genul tomberoanelor cu card.”, ne-a declarat și Alin Mureșan, de la Werecycle.

Exemple de urmat

”Spre deosebire de Cluj, sunt două orașe în țară unde problema colectării selective a fost rezolvată cât de cât decent și fără apela la soluții cu tomberoane electronice. Și spun aici de Oradea și Odorheiul Secuiesc, locuri în care a avutloc o implementare a acestui program, lucrurile au fost organizate într-un mod sănătos, s-a luat totul pas cu pas, orașe unde a avut loc o informare eficientă a populației,unde vezi coșuri de gunoi la tot pasul, fapte care au dat până la urmă încredere populației că  selectarea colectivă nu este doar o vorbă în vânt, oamenii au văzut că gunoaiele sunt ridicate slectiv și că se duc unde trebuie, că sunt compostate, că problema levigatului este rezolvată, și, de aici, totul a fost simplu. Ori, la Cluj, toată lumea știe doar că gunoaiele se duc la Pata Rât și de aici Dumnezeu cu mila. Ori nu este așa. Va fi dat în folosință și acel sistem de management integrat al deșeurilor și poate schimbăm și la Cluj ceva în această privință. Nu poate, ci neapărat trebuie să se schimbe ceva, în informare, în mentalitate, în încrederea în autorități, în numărul containerelor și așa mai departe.

Trebuie să învățăm în sfârșit că minunile nu se fac așa din senin, că se lucrează la ele,că nu apar de pe o zi pe alta. La alții treaba asta a durat 20-30 de ani, noi vrem repede-repede, dacă se poate să facem totul într-o săptămână-două, hai într-un an. Hai să fim serioși, așa ceva nu se poate!”, a încheiat Alin Mureșan, expertul în colectarea deșeurilor.