Clujul lebedelor mute

Foto: Dan Bodea

În primăvară au revenit, pe lacul din Parcul Central, lebedele. Lebăda de vară (mută) este albă, grațioasă, aristocrată. Iar lebăda neagră, o raritate, completează tabloul majestuos și misterios al oazei din centrul orașului. Lebedele au ajuns pe lacul nostru pentru că doi frați gemeni – Andrei Miclăuș, inginer IT, și Alexandru Miclăuș, cărora mama le spunea povești cu lebede – și-au dorit mult acest lucru. Lor li s-a alăturat decanul de atunci al Facultății de Biologie, profesorul Ion Coroiu, biologul Alexandru Stermin si câteva cadre didactice de la USAMV și împreună au avut inițiativa să ceară Primăriei popularea lacului cu lebede.

„Lebedele de vară se simt bine la noi”, ne asigură profesorul Coroiu, „să știți, de altfel, că ele nici nu pleacă dacă au mâncare, nu din cauza frigului pleacă, ci doar dacă le îngheață lacul. De aceea mai vedem și iarna lebede, pentru că mai sunt lacuri care nu îngheață. Acum vreo trei ani am dorit prin această inițiativă să dăm viață parcului și să creăm un loc plăcut și interesant. Colegii de la Agronomie s-au preocupat foarte mult și iată că avem și lebede negre acum. Cele negre sunt amețitor de frumoase, dar ele nu sunt naturale în Europa. Sunt aduse la noi cu scop decorativ în parcuri și grădini zoologice, dar ele trăiesc pe coasta de vest a Australiei.”

Lebedele din Cluj sunt aduse de la Grădina Zoologică din Târgu Mureș iar primarul orașului nostru le-a mulțumit celor implicați pentru inițiativă.
„Împreună, cei cinci tineri au solicitat și primit sprijinul Primăriei Municipiului Cluj-Napoca pentru inițiativa lor dedicată întregii comunități. De asemenea, au obținut alături de primărie sprijinul Grădinii Zoologice Târgu Mureș, de unde, cu susținerea domnului director Horațiu Gorea, am primit în dar perechea de lebede ce și-au stabilit căminul la Cluj începând cu 1 august 2016.

Tinerii au fost sprijiniți, de asemenea, de d-nul prof. Aurel Muste din cadrul USAMV, precum și de d-nul conf. dr. Ioan Coroiu de la Facultatea de Biologie și Geologie, din cadrul UBB Cluj-Napoca. Noi le mulțumim tuturor că au crezut în visul lor și în orașul nostru”, comunica primarul Emil Boc la sosirea primelor exemplare.

Acum numărul lor a crescut, pe lac sunt lebede albe și negre. Cât despre conviețuire, profesorul spune că „nu sunt probleme, lebedele albe și negre se înțeleg bine, dar nu se amestecă, nu vom vedea lebede corcite”. Reproducem aici o prezentare a speciei de lebădă mută, făcută de profesorul Coroiu. La întâlnirea cu ele, le veți cunoaște mai bine.

Deşi face parte din același grup de păsări cu rațele, lebăda este simbolul eleganței. Trăiește și se hrănește pe apă, dar nu se poate scufunda, motiv pentru care caută apele liniștite și puțin adânci în care-şi poate căuta hrana cu gâtul ei foarte lung. Are picioarele negre şi palmate (care le ajută să alunece pe apă), iar ciocul este portocaliu la bază şi negru la vârf. Desfăşurate complet, aripile pot atinge lungimea de 2,4 metri, iar greutatea lor poate ajunge şi la 15 kg. (În Polonia s-a înregistrat o lebădă de 23 kg, aceasta fiind cea mai grea pasăre zburătoare de pe Pământ). Din cauza cozii scurte, nu pot face manevre în zbor, de aceea lebedele se izbesc deseori de liniile electrice. În timpul zborului, bătăile aripilor produc un șuierat (care se aude de la mai mult de un kilometru depărtare) cu rolul de a menține grupul unit în timpul migraţiei.

Lebăda se hrănește cu vegetație din apă şi de pe uscat, dar şi cu insecte acvatice, melci, broaște și pești mici. Uneori, în timpul iernii, stoluri întregi se așează în culturile de grâu și rapiță şi produc pagube importante.

Lebăda îşi face pereche pe viaţă. Ambii parteneri își construiesc cuibul pe insule sau în vegetația înaltă marginală şi îl folosesc mai mulți ani la rând. Îşi apără teritoriul şi e foarte agresivă la cuibărit, atacând vulpea, șacalul şi chiar omul. Dacă suprafețele de apă sunt mari și hrana este suficientă, se formează colonii de cuibărire şi de peste o sută de perechi. Lebăda depune până la zece ouă, iar puii ating maturitatea sexuală abia după patru ani. Trăiește până la 15 ani, iar în captivitate, până la 30 de ani.

Lebăda de vară se găseşte în Europa și în Asia temperată. Populațiile nordice migrează toamna spre sud, dar ajung doar la Mediterană şi foarte rar în nordul Africii. În țara noastră, lebăda este foarte frecventă în Delta Dunării și în lacurile Razim-Sinoe, pe Dunăre, dar şi pe afluenții din zonele unde găsește stufăriș. Iarna se retrage în apele cu salinitate mică și la malul mării, dar uneori migrează până în Delta Nilului.

Pentru a ajunge la Leda, regina cetăţii Spartei, Zeus s-a transformat în lebădă și așa s-au născut Castor și Polux. Acest mit a devenit o obsesie pentru pictorii și sculptorii din Renaștere care au introdus erotismul în artă: Leonardo da Vinci, Michelangelo, Rafael, Tintoretto, dar şi pentru Cezanne, Rodin sau Brâncuși.

Galerie foto: Dan Bodea

02W0A8312 02W0A8326 02W0A8269 02W0A8252 02W0A8257 02W0A8259 02W0A8265 02W0A8255 02W0A8253 lebede negre lebede chios 02W0A8083 02W0A8097 02W0A8099 2W0A8092 2W0A8098 02W0A8081 02W0A9289 lebede
<
>

Postaţi un comentariu