Clujul are o strategie de reducere a decalajelor dintre orașe și comune

Apariția zonelor metropolitane a dus în ultimii ani la o migrație masivă a populației din centrele urbane clasice în localitățile de la marginea acestora. Acest fapt s-a petrecut oarecum haotic, astfel că efectul imediat a fost pierderea rolului de actori principali ai marilor orașe în ceea ce priveşte dezvoltarea economică şi socială, în timp ce noile comunităţi suburbane rezultate s-au dezvoltat în zone preponderent rurale/agricole după un model relativ uniform, dar deficitar în ceea ce priveşte capacitatea lor de a asigura funcţii vitale populației, precum petrecerea timpului liber/artă/ cultură, posibilităţi de interacţionare între membrii comunităţii, accesul facil la centre comerciale etc.

Dezvoltarea periurbană este privită ca una problematică şi care necesită intervenţia autorităţilor locale datorită efectelor negative pe care le produce. În principal, este vorba despre pierderea terenurilor agricole, de reducerea spaţiilor verzi, creşterea poluării aerului, reducerea oportunităţilor pentru construirea unor proiecte de anvergură în viitor, presiuni asupra bugetului local, deficienţe de ordin estetic, și nu în ultimul rând de crearea unei discrepanţe majore între centrul orasului, cartierele deja existente şi noile zone periurbane.

În special după anul 2000, multe familii din orașele mari au luat în considerare mutarea într-un mediu mai curat, mai liniștit, mai sigur. Acest lucru s-a și întâmplat, iar boom-ul imobiliar a dus la o dezvoltare fără precedent a teritoriilor periurbane.

A apărut, astfel, necesitatea stimulării cooperării între diferite jurisdicţii, implicit şi în domeniul planificării dezvoltării urbane. Consiliile judeţene pot de asemenea să acţioneze ca intermediari între oraş şi comunele din zona de influenţă a oraşului în momentul în care se doreşte constituirea unei zone metropolitane, astfel încât oraşul să nu îşi asume rolul de lider în cadrul unui astfel de proiect.

Zis și făcut. La sfârșitul lunii trecute, Consiliul Județean Cluj a adoptat o hotărâre prin care a definit zonele periurbane aferente municipiilor Cluj-Napoca, Turda, Câmpia Turzii, Dej şi Gherla şi orașului Huedin, precum şi desemnarea acestora ca zone funcționale de interes județean.

Următorul pas îl va constitui realizarea Planurilor de Amenajare a Teritoriului Periurban, care ar permite integrarea obiectivelor de amenajare a teritoriului pentru arealele funcționale constituite în jurul centrelor urbane, și ar introduce un nivel intermediar în ierarhia documentațiilor de amenajare a teritoriului și urbanism, asigurându-se astfel preluarea reglementărilor din PATP în documentațiile de urbanism.

Claudiu Salanță, arhitectul-șef al județului Cluj: ”Studiul periurban permite transpunerea unei gândiri unitare la nivelul zonelor funcţionale indiferent de limitele administrative, asigurând astfel premisele unei dezvoltări coerente a teritoriului. Scopul stabilirii unor direcții de dezvoltare pe zonele periurbane și a reglementării acestora are drept scop corelarea dezvoltării între unitățile administrativ- teritoriale, făcând astfel posibilă atingerea scopurilor de politici publice integrate.”

Zonele periurbane ale județului Cluj

Zona periurbană Cluj-Napoca compusă din: municipiul Cluj-Napoca și comunele Aghireșu, Aiton, Apahida, Baciu, Bonțida, Căianu, Chinteni, Ciurila, Cojocna, Dăbâca, Feleacu, Florești, Gârbău, Gilău, Jucu, Săvădisla și Tureni;

Zona periurbană Turda compusă din: municipiul Turda și comunele Călăraşi, Mihai Viteazu, Moldoveneşti, Petreştii de Jos și Sănduleşti;

Zona periurbană Câmpia Turzii compusă din: municipiul Luna Câmpia Turzii și comunele Tritenii de Jos și Viişoara;

Zona periurbană Dej compusă din: municipiul Dej și comunele Căşeiu, Câţcău, Cuzdrioara, Jichişu de Jos, Mica și Vad;

Zona periurbană Gherla compusă din: municipiul Gherla și comunele Fizeşu Gherlii și Mintiu Gherlii;

Zona periurbană Huedin compusă din: orașul Huedin și comunele Izvoru Crişului, Poieni și Sâncraiu.

Stabilirea zonelor periurbane s-a făcut în baza unui studiu realizat de specialiști ai Facultății de Geografie din Cluj în care au fost evidențiate relaţiile de dependenţă ale mediului urban de cel rural şi ale mediului rural de urban, dar mai ales impactul orașelor asupra satelor și legătura funcțională dintre acestea.

Dintre relațiile de interdependență între orașe și comune, cele mai importante au legătură cu dezvoltarea economică, migrarea populației datorată boomului imobiliar, și naveta către locul de muncă.

Cluj-Napoca, fabrică de salariați

”La nivel județean, creșterea economică din perioada 2002-2016 poate fi ușor demonstrată prin creșterea de aproape 5 ori a produsului intern brut, respectiv creșterea numărului de salariați cu peste 21% în 14 ani, de la 173.614 în 2002 la 210.713 în 2016, respectiv 37.099 persoane. Este pe de altă parte adevărat că această creștere se datorează în mare măsură municipiului Cluj-Napoca, unde s-a ajuns de la 116.071 salariați în 2002. la 161.610 salariați în 2016, ceea ce înseamnă o creștere cu 39% a numărului de salariați în Cluj-Napoca, și cu 45.539 de persoane, în cifre absolute.

În afara municipiului Cluj-Napoca, se evidențiază creșterea semnificativă a numărului de salariați din comuna Jucu, unde cifra acestora a crescut de peste 9 ori, de la 219 salariați în 2002 la 1992 salariați în 2016, fapt care se datorează apariției și dezvoltării platformei industriale de pe teritoriul acestei comune.”, arată studiul Facultății de Geografie.

Toată lumea, la oraș

În vederea delimitării zonelor periurbane a fost luată în calcul și dinamica nouă a deplasărilor către locul de muncă, a navetei cu alte cuvinte.

”La nivelul unităţilor administrativ-teritoriale s-au identificat cincisprezece comune, a căror populaţie activă cu locul de muncă în altă unitate administrativ-teritorială decât cea de domiciliu depăşeşte populaţia activă cu locul de muncă în comuna în care îşi are domiciliu. Dintre acestea, cea mai mare diferenţă se regăsește în comunele situate la periferia municipiului Cluj-Napoca: Floreşti (52,06%), Baciu (42,04%), Apahida (33,66%), Feleacu (31,2%) şi Chinteni (29,11%). Totodată, acestea sunt şi singurele comune din cadrul judeţului a căror populaţie activă cu locul de muncă în afara localităţii de domiciliu depăşeşte 60% din populaţia activă totală, cu alte cuvinte cea mai mare parte din populaţia acestor comune lucrează în municipiul reşedinţă de judeţ.”, mai arată studiul citat.

Comuna Florești, prima din țară la creșterea demografică

Din punct de vedere demografic, județul Cluj a cunoscut o evoluție ascendentă în ultimii ani. Conform datelor de la INSSE, începând cu anul 2007, populația județului Cluj a crescut constant, an de an, atingând 728.892 de locuitori în anul 2018, respectiv o creștere de 3,1% în 11 ani.

Municipiul Cluj-Napoca a înregistrat o creștere demografică de 11.810 locuitori între 1992 și 2018, dar cea mai spectaculoasă creștere s-a înregistrat în comunele periurbane, în particular în Florești, unde creșterea a fost mai ridicată în cifre absolute comparativ cu Cluj-Napoca. Astfel, comuna Florești avea, în 2002, 6.551 de locuitori, pentru ca cifra să ajungă în 2018 la 35.118, adică o creștere de nu mai puțin 625%, cea mai mare creștere demografică din România. În același interval, semnificativ au crescut și comunele Apahida (cu 5.882 locuitori), Baciu (cu 3.726 locuitori), Gilău (cu 1.338 locuitori), Bonțida (cu 507 locuitori), Jucu (cu 294 locuitori).