Câți elevi din România au, de fapt, acces la școala online? STUDIU IRES

Principalele concluzii ale studiului:

    32% dintre copiii înscriși în învățământul preuniversitar din România nu au acces individual la un dispozitiv dedicat funcțional (ex. laptop, tabletă, desktop) pentru școala online.

  12% dintre copiii din România nu au conexiune de internet suficient de puternică pentru a putea suporta derularea cursurilor online.

   Peste un sfert dintre părinții care nu au un dispozitiv pentru fiecare copil pe care să îl poată utiliza pentru școala online nu ar plăti deloc ca să achiziționeze un astfel de echipament.

  Doar două treimi dintre părinți au declarat că, pe perioada stării de urgență, au fost organizate zilnic lecții online cu copiii lor.

    Doar jumătate dintre elevi au avut contact cu profesorii sau învățătorii pentru toate materiile, pe perioada stării de urgență.

  Mai mult de un sfert dintre elevii din România și-au petrecut cel puțin 4 ore pe zi în perioada de stării de urgență făcând teme.

  Puțin peste un sfert dintre părinții școlarilor consideră că, în această perioadă, copilul lor primește deloc/foarte puțin sau puțin sprijinul necesar de la cadrele didactice.

  Aproape patru din zece părinți de elevi petrec împreună cu aceștia, în scopul sprijinirii lor cu activitățile de învățare trei ore sau mai mult pe durata unei zile.

 

În data de 5 mai 2020, Monica Anisie, ministrul educației, declara că „Ministerul Educației a pus deja în dezbatere publică un proiect de Hotărâre de Guvern prin care se alocă 150 de milioane de RON pentru asigurarea de achiziții de dispozitive pentru copiii din mediile dezavantajate”. A precizat, de asemenea, că statisticile Ministerului Educației arată că în jur de „250.000 de copii au nevoie de echipamente pentru a putea să facă educație online și aceste echipamente noi le achiziționăm și cu internet pentru 2 ani plătit, în așa fel încât să nu existe probleme”.

Calculat din numărul de 2.824.594 de copii înscriși în ciclul preuniversitar, în anul școlar 2019-2020 reiese că doar 9% dintre elevi au nevoie de echipamente pentru a putea să facă educație online.

Potrivit cercetătorilor care au realizat studiului, datele arată că 36% dintre familiile cu copii au doi sau mai mulți copii la școală, iar participarea la școala online se face adesea după un orar care presupune, cel mai frecvent, ca toți elevii să participe la ore (clase diferite), ceea ce impune ca fiecare copil să aibă echipamentul lui, alocat pentru școala online. Din analiza datelor rezultă însă că doar 68% dintre copii au acest acces, ceea ce înseamnă că rămân pe dinafară un procent semnificativ, 32%, proporție substanțial mai mare decât procentul indicat de minister de doar 9%. Conform declarațiilor părinților acestora, 32% dintre copiii înscriși în învățământul preuniversitar nu au acces individual exclusiv la un dispozitiv funcțional (desktop, laptop, tabletă), ceea ce face ca prezența elevilor la orele organizate online să fie parțială sau deloc. Credem că acest procent trebuie luat în considerare când se discută alocarea bugetară și, consideră realizatorii studiului,  suma pe care o ia în calcul MEC, cea de 150 milioane de lei pentru echiparea a 250.000 de elevi este deci insuficientă.

Alte date importante furnizate de studiul IRES, care pot avea relevanță în fundamentarea unor politici publice coerente, vizează structura pe vârste a școlarilor în raport cu posesia exclusivă a unui echipament funcțional dedicat pentru învățare online. Astfel, pe măsură ce înaintează în vârstă, procentul elevilor care au acces la laptop sau desktop crește în defavoarea tabletei. Accesul la echipamente este, firește, mai mare în mediul urban. Cât privește situația pe regiuni, accesul este mai scăzut în Moldova în comparație cu Transilvania, Banat, Sud, București și Dobrogea.

Învățământul primar este cel mai afectat de lipsa echipamentelor. Doar 63% dintre copiii din clasele primare au acces exclusiv la un echipament funcțional, pe când, la gimnaziu au echipamente 72% dintre copii, iar la liceu, 70%. Elevii din urban sunt mai dotați din acest punct de vedere (76%), în comparație cu colegii lor din rural (62%).

O altă perspectivă ce poate fi relevantă pentru că afectează și determină natura comunicării între cadrul didactic și elev este echiparea corespunzătoare a dispozitivelor pentru comunicare audio-video. Potrivit studiului, doar 66% dintre copiii din clasele primare au microfon (separat sau încorporat în terminal), 71% dintre copiii din gimnaziu și 69% dintre cei de liceu. De asemenea, dotarea cu cameră web, de sine stătătoare sau integrată în echipament, are o influență decisivă asupra modului în care pot fi organizate lecțiile online, cât și asupra calității și sănătății comunicării între cadrul didactic și elev. Aici, situația este ceva mai bună decât în cazul microfoanelor: 73% dintre elevii din clasele primare au camera web disponibilă, precum și 74% dintre elevii din gimnaziu și 72% dintre elevii de liceu.

 

ACCESUL COPIILOR ȘCOLARI DIN ROMÂNIA LA EDUCAȚIE ONLINE 

Întrebați dacă, la momentul realizării studiului, copiii lor au acces la școală online, aproape toți părinții de elevi au răspuns afirmativ (91%). Termenul ”școala online” trebuie înțeles, în acest caz, ca fiind reprezentarea proprie a respondenților cu privire la acest concept.

Despre menținerea legăturii cu învățătorii/profesorii, aflăm că aceasta este prezentă, la nivel declarativ, în cazul a aproximativ șase din zece părinți, fie pentru situații ce țin de predare/învățare la distanță/online, fie pentru solicitat/trimis teme sau pentru discuții informale.

Aproape doi din zece părinți afirmă că ei nu au rămas în contact cu cadrele didactice în perioada în care cursurile au fost suspendate.

De cealaltă parte, doar 2% dintre copii par să nu fi rămas în legătură cu învățătorii/profesorii în această perioadă. Din relatările respondenților părinți, însă majoritatea elevilor păstrează un contact prin orele de predare/învățare derulate la distanță/online, iar în proporții puțin mai scăzute și în ceea ce privește solicitarea sau trimiterea de teme.

Chiar dacă nu prezintă diferențe majore între categoriile de răspuns, analizele statistice arată faptul că acei copii a căror părinți spun că nu au acces la școală online fac parte în mai mare măsură din rândul celor înscriși în clasele primare, care locuiesc în mediul rural și au rezidența în regiunea Moldova.

Tot copiii din clasele primare și cei din Moldova sunt cei despre care părinții spun în pondere mai mare decât ceilalți că nu au rămas în contact cu învățătorii/profesorii, însă de această dată, în mai mare măsură cei din mediul urban. Motivele invocate de părinți pentru absența unei legături între aceștia și cadrele didactice sunt diverse, printre care, cele mai des menționate fac referire la faptul că celălalt membru al cuplului gestionează această relație, că nu au timp/muncesc sau că ai lor copii se ocupă singuri de acest aspect; totodată, 8% dintre intervievați afirmă că nu au această posibilitate, ca urmare a lipsei tehnologiei; aceasta din urmă este și principala cauză pentru care elevii nu intră în legătură cu profesorii, urmată de vârsta mică a copiilor.

 

Canalele de comunicare cu școala

Dintre persoanele care spun că au rămas în legătură cu profesorii, în scopuri educative, cei mai mulți (93%) menționează că utilizează canale de comunicare precum e-mail, WhatsApp, Messenger, apoi, în ordinea mențiunilor, sunt cei care amintesc de soluții de comunicare și de învățare colaborativă online (ex. Meet, Skype, Zoom etc.) – 64%.

 

Platformele de învățare online

Platforme de învățare online precum Google classroom, Moodle, Microsoft Teams, Edmondo tind să fie folosite de către aproximativ jumătate dintre părinții de elevi, iar portalul promovat de Ministerul Educației și Cercetării (digital.educred.ro) apare menționat de către aproximativ o treime dintre cei chestionați. Această din urmă opțiune este folosită îndeosebi de către elevi care sunt la liceu și locuiesc în Moldova, în timp ce platformele de învățare online au o răspândire mai largă în categoria școlarilor de gimnaziu, cu rezidența în mediul urban. Soluțiile de comunicare precum Skype, Meet sau Zoom sunt folosite în ponderi mai ridicate de către copiii respondenților din Sud, București, Dobrogea și Moldova, care locuiesc în mediul urban și care sunt înscriși în clasele gimnaziale și liceale.

 

Teleșcoala

Dintre toți părinții de școlari, aproximativ jumătate spun că elevii au urmărit în această perioadă lecțiile televizate. În cazul elevilor de clasele a VIII-a și a XII-a, celor care aceste lecții televizate le sunt adresate, procentul crește la 72% (au făcut-o, în proporții mai mari, elevii de gimnaziu și cei care locuiesc în mediul urban).

 

Cât și cum au învățat copiii online în starea de urgență?

Aproximativ două treimi dintre respondenți spun că profesorii de la școală au realizat până acum, în perioada stării de urgență, activități de învățare online cu elevii, zilnic; aproximativ o cincime – spun că profesorii au realizat ore de două ori pe săptămână și aproximativ unul din zece – că profesorii au realizat ore o dată pe săptămână sau mai rar. Odată cu creșterea nivelului de educație al elevilor, scade proporția celor care declară că școlarii au realizat activități de învățare online zilnic.

Conform declarațiilor părinților intervievați, aproximativ un sfert dintre elevi petrec lucrând pentru rezolvarea temelor patru ore sau mai mult, aproximativ un sfert – trei ore, trei din zece – două ore și unul din zece – o oră sau mai puțin.

Pentru toate materiile aproximativ jumătate dintre copii au avut contact cu profesorii sau învățătorii; doar pentru unele materii – aproximativ patru din zece elevi, iar 8% dintre școlari nu au avut deloc contact cu elevii, conform spuselor părinților lor.

În cazul a opt din zece elevi care au rămas în legătură cu profesorii pe durata stării de urgență, activitățile s-au concentrat pe predare; în cazul a  șapte din zece școlari – pe rezolvare de exerciții sau solicitare de exerciții sau discuții specifice materiei, iar în cazul a două treimi – rezolvare de exerciții în grup sau solicitare de rezolvare a unor exerciții individual. Modalitățile de verificare a temelor sau activității elevilor sunt trimiterea de teme rezolvate prin diferite canale de comunicare, sub forma unui fișier (în nouă cazuri din zece), adunarea într-un portofoliu personal a temelor rezolvate și verificarea acestora ulterioară (în aproximativ opt cazuri din zece) și urmărirea intervențiilor în cadrul sesiunilor video online organizate de profesor/învățător (trei sferturi din cazuri).

 

Cât de mulțumiți sunt părinții de sprijinul pe care îl au copiii din partea profesorilor?

Puțin peste un sfert dintre părinții școlarilor consideră că, în această perioadă, copilul lor primește deloc/foarte puțin sau puțin sprijinul necesar de la cadrele didactice, iar aproape două treimi cred că sprijinul este mult sau foarte mult. Părinții copiilor din învățământul primar consideră că aceștia primesc sprijin mult într-o măsură mai mare decât părinții elevilor de gimnaziu sau liceu, iar părinții care locuiesc în Transilvania/Banat declară în proporții mai mari că sprijinul este puțin, comparativ cu părinți care locuiesc în alte regiuni.

Proporția elevilor care iau meditații suplimentare în perioada stării de urgență, comparativ cu înainte de starea de urgență, a scăzut de la 30% la 8%. Dintre cei care iau meditații, în perioada stării de urgență, 13% menționează că acestea se desfășoară față în față.

 

Cât se implică părinții în activitățile de învățare ale elevilor?

Aproape patru din zece părinți de elevi petrec împreună cu aceștia, în scopul sprijinirii lor cu activitățile de învățare trei ore sau mai mult pe durata unei zile; puțin peste un sfert dintre părinți petrec aproximativ două ore pe zi, iar trei din zece părinți petrec o oră, mai puțin sau deloc ajutându-și copiii cu activitățile de învățare.

 

ACCESUL COPIILOR ȘCOLARI DIN ROMÂNIA LA INTERNET ȘI DISPOZITIVE PENTRU ȘCOALA ONLINE

93% dintre părinți spun că în gospodăria lor există acces la internet, în cele mai multe cazuri conexiunea fiind realizată prin intermediul unui abonament.

Șase din zece persoane care au internet în gospodărie se conectează (și) prin intermediul datelor mobile.

Conexiunea la internet este suficient de puternică pentru a putea suporta derularea cursurilor/interacțiunilor online în cazul a 85% dintre părinții care au participat la cercetare. Alți 12% spun că tipul de conexiune nu suportă desfășurarea cursurilor online.

84% dintre școlarii ai căror părinți au răspuns la chestionar au televizor funcțional, 77% dintre ei au un telefon inteligent funcțional; aproximativ șapte din zece școlari au cameră web și microfon (inclusiv cele integrate în alte device-uri), aproximativ jumătate dintre ei au un laptop sau desktop funcțional și doar câte o treime au o tabletă sau o imprimantă; un eBook reader au la dispoziție doar 6% dintre elevi. Pe măsură ce înaintează în vârstă, procentul elevilor care au acces la desktop sau laptop crește, în schimb proporțiile celor care au acces la tabletă scade odată cu creșterea vârstei elevilor. La toate aceste dispozitive procentul celor care spun că au acces este mai mare în mediul urban și mai mic în Moldova, comparativ cu Transilvania, Banat, Sud, București și Dobrogea.

Dintre cei care nu au la dispoziție câte un dispozitiv pentru fiecare sau vreunul dintre copiii lor, între 26 și 31% spun că nu sunt dispuși să plătească pentru ca școlarii să aibă aceste device-uri. Pentru un desktop sau laptop, 16-18% dintre părinți ar fi dispuși să investească 1001-2000 lei, iar pentru o tabletă – 21% ar fi dispuși să plătească între 251 și 500 lei.

10+1 RECOMANDĂRI

 

RECOMANDAREA 1.

Suplimentarea bugetului de 150 milioane de lei pentru achiziționarea de echipamente pentru toți copiii care nu au un echipament dedicat și funcțional.

RECOMANDAREA 2.

Corelarea tipului de echipament cu nivelul de digitalizare și ciclul de învățământ. Dacă pentru clasele primare un dispozitiv de tip tabletă este suficient pentru nevoile elevilor participanți la școala online, aceasta este mai puțin utilizabilă la gimnaziu și liceu, unde ar fi necesare echipamente de tip laptop sau desktop.

RECOMANDAREA 3.

Achiziționarea de echipamente dotate cu cameră web și microfon, care să faciliteze comunicarea între cadrul didactic și elev.

RECOMANDAREA 4.

Pentru comunitățile defavorizate în care copiii nu au acces la electricitate, abordarea trebuie să fie integrată, astfel încât să se identifice soluții ajustate contextului.

RECOMANDAREA 5.

Identificarea cazurilor și asigurarea de cartele SIM de date cu abonament pe o perioadă de 2 ani pentru elevii care dețin echipamente, dar care nu au acces sau au acces limitat la internet.

RECOMANDAREA 6.

În comunitățile în care nu există conexiuni stabile la internet, hotspot în microbuzele școlare care să permită elevilor pe o perioadă a zilei să participare la ore, să încarce sau să descarce teme.

RECOMANDAREA 7.

Revizuirea programelor școlare, a planurilor cadru, în sensul cultivării de competențe necesare pentru o viitoare adaptare la o piață a muncii complet transformată și a transpunerii corespunzătoare a acestora în manuale cu adevărat interactive, atractive pentru generațiile Y și Z.

RECOMANDAREA 8.

Timpul alocat învățării online este necesar a fi mult mai comprimat și utilizat rațional, ținând cont de vârsta elevilor și de alți factori psiho-somatici care pot influența disponibilitatea de atenție a acestora. În strânsă legătură cu reforma profundă a programei școlare și a planurilor cadru, trebuie să avem în vedere eficientizarea maximă a timpului petrecut online și ca urmare, analizarea relevanței învățării și a conținuturilor. În esență, este nevoie de designul și testarea conceptului de multidisciplinaritate și de integrare a unor procese și fenomene.

RECOMANDAREA 9.

Digitalizarea reală a educației: uniformizarea definirii variabilelor în colectarea datelor și elaborarea statisticilor școlare, design și organizare de relații administrative digitale (părinte/elev/student – instituție), crearea cadrului și testarea unor platforme de admiteri online; crearea cadrului și testarea unor platforme de evaluare locală și națională online.

RECOMANDAREA 10.

Criza economică actuală va accelera cea de a patra revoluție industrială și va aduce modificări majore în piața muncii. Companiile vor trebui să valorifice tehnologiile noi și emergente pentru a atinge niveluri mai ridicate de eficiență a producției și consumului, pentru a se extinde pe piețe noi și pentru a concura pe noi produse pentru o bază globală de consumatori compusă din ce în ce mai mulți nativi digitali. În acest context, noile generații trebuie să își dezvolte abilități de comunicarea eficientă (scrisă și orală), accesarea și analiza informației, atitudinea proactivă, spiritul de inițiativă și antreprenoriat, și atingerea unui nivel ridicat de alfabetizare digitală pentru o bună integrare pe piața muncii. Ca urmare elevii, încă din ciclul primar, trebuie dobândească abilități din sfera TIC și a programării.

RECOMANDAREA 10+1. Demararea de îndată a procesului de planificare a măsurilor de redeschidere a școlilor pentru luna septembrie (măsuri de asigurare a igienei, planificarea distanțării fizice, în special în pauze, planificarea redimensionării grupelor de elevi, revizuirea orarelor etc.).

[stextbox id=’custom’]

Studiul pe care institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES, cea mai mare companie de cercetare socială cu capital românesc, l-a realizat, în perioada 27 – 30 aprilie 2020, a urmărit să afle modul în care copiii din România au acces la educație online și la infrastructura necesară, dar a evaluat și modul în care părinții percep toate aceste schimbări și cum fac față acestor provocări. Studiul a fost realizat pe un eșantion de 1.319 părinții cu copii între 0 și 19 ani, 1.060 dintre aceștia având cel puțin un copil înscris la școală.

Studiul a fost realizat în colaborare cu Fundația Viață și Lumină și FEPAL – Federația Părinților și Aparținătorilor Legali, iar datele rezultate au fost analizate împreună cu experții celor două organizații și transpuse într-un policy paper pe care îl punem la dispoziția decidenților și tuturor celor interesați de politicile în domeniul educației din România.

[/stextbox]

 

Raportul de cercetare complet: https://bit.ly/2WeUk9W

 

Distribuie:

Postaţi un comentariu