Cât de sigur este internetul pentru copiii români? O treime dintre copii raportează experiențe negative în online

Deși posibilitățile copiilor români de a accesa internetul au crescut exponențial în ultimii ani, au crescut și riscurile la care aceștia se expun sau sunt expuși, o treime dintre copiii români raportând experiențe negative în online pentru 2018. Nici la capitolul datelor personale nu stăm mai bine, 28% dintre copii plângându-se de împărtășirea fără acord a datelor lor pe internet de către părinți sau profesori.

Alături de echipa EU Kids Online din România, Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) a participat la un studiu european, realizat în 19 țări, asupra folosirii internetului de către copii, iar concluziile studiului ne arată un comportament al copiilor români pe internet deloc încurajator. 86% dintre copiii români cu vârsta între 9 și 16 ani, folosesc smartphone-ul zilnic. 3 ore este timpul mediu pe care îl petrec online copiii din România. 77% dintre copiii din RO folosesc internetul să comunice cu prietenii sau familia (față de doar 14% în Germania). 41% dintre copiii români folosesc internetul să cumpere lucruri online sau să verifice prețuri (la polul opus fiind tot Germania, cu 8%). 11% dintre copiii (între 12 și 16 ani) din România folosesc excesiv internetul, declarând că au neglijat mâncatul sau dormitul din cauza aceasta, față de sub un procent în Italia și 1% în Germania, Rusia și Slovacia (media celor 19 state fiind de 4%). Apoi, 28% dintre copiii din România s-au confruntat cu fenomenul de “sharenting” (care descrie situația în care părinții distribuie online informații personale despre copil) față de 20% dintre copii la nivel european. În România sunt cei mai mulți copii care i-au rugat pe părinți să îndepărteze aceste conținuturi de pe internet (29%, față de media europeană de 14%). În România sunt cei mai mulți copii care au declarat că au fost deranjați de acele conținuturi distribuite de părinți (21% față de media de 9%) și sunt cei mai mulți care spun că au primit comentarii negative sau răutăcioase din cauza acestor conținuturi (22%, media fiind 7%).

Raportul EU Kids Online 2020, reprezintă sintetizarea rezultatelor obținute în urma unui studiu efectuat în 19 țări din UE, cu date colectate în perioada 2017-2019, la care a participat 25.101 copii grupați pe echipe naționale din rețeaua EU Kids Online.Rezultatele studiului arată că majoritatea copiilor folosesc telefonul zilnic, putând ajunge oriunde și accesa tot felul de informații. Sper deosebire de 2010, timpu pe care copiii îl petrec în online s-a dublat, aceștia petrecând online și trei ore jumătate pe zi. Această capacitate de a accesa mediul online expune copiii la tot felul de pericole și forme de violență, în unele țări 45% dintre aceștia raportând experiențe negative. Acest studiu apare și în contextul sărbătoririi zile siguranței pe internet pe 11 februarie 2020.

Lumea online a copiilor români

Conform specialiștilor, „copiii din România încă experimentează o experiență online plină de riscuri, spre deosebire de Germania, de exemplu, așa că trebuie să investim în programe de educație care să crească reziliența copiilor în față riscurilor. În același timp, suntem în categoria țărilor cu multe riscuri, dar și cu multe oportunități, ceea ce este de bine. În ceea ce privește primirea de mesaje sexuale, copiii noștri sunt destul de precoci. Suntem după Cehia, Elveția și Spania. 23% dintre copiii români spun că au primit mesaje sexuale, 25% fiind cel mai mare procent raportat în țările în care s-a făcut studiul. Legislația românească are mult de recuperat, din fericire avem de unde să ne inspirăm și să creăm un cadru legislativ care să asigure protecția de care au nevoie copiii noștri. Trebuie să ne interesează ce impact are ce face copilul online și nu neapărat cât timp petrece. Poate să petreacă 30 de minute, timp în care să fie agresat sau să agreseze, sau să fie expus unui cumul de mesaje cu conținut neadecvat. Drept urmare atenția noastră trebuie să se concentreze asupra conținutului“, a explicat pentru Transilvania Reporter Bianca Bâlea, sociolog și una dintre autoarele colaboratoare la studiul EU Kids Online 2020.

Accesul la internet al copiilor români a crescut de patru ori din 2010, ajungând la 84% în 2018, accesul limitat persistând mai ales din cauza unor factori precum costul ridicat și infrastructura deficitară. Așadar, 65% dintre copii cred că dispozitivele tehnologice sunt prea scumpe, 37% cred că e prea scump să te conectezi la internet, iar 25% au internet slab în zonele în care locuiesc.

Conform studiului, au crescut și experiențele negative raportate, de la 21% în 2010 la 33% în 2018, mai ales în grupa de vârstă 9-10 ani. În ceea ce privește cyberbullyingul, deși este un fenomen care afectează atât băieții cât și fetele, fetele se declară mai deranjate decât băieții, o treime dintre cei intervievați declarând că a văzut pe cineva intimidat în ultimul an. Doar jumătate dintre cei care au fost martori a bullyingului au și încercat să ajute victima, 45% preferând să nu facă nimic, iar 7% au chiar încurajat agresorul.

O altă practică comună este și sharentingul, adică împărtășirea pe internet a unor date personale ale copiilor fără acordul lor, practică valabilă în cazul a 28% dintre părinții copiilor și 17% a profesorilor lor. Din această cauză, aproape o treime dintre copii au primit comentarii negative și au cerut să fie îndepărtate acele date din mediul online. Și în acest caz, fetele au fost mai deranjate decât băieții de această practică, deși băieții au primit mai multe comentarii negative.

Veștile proaste nu se opresc aici, o treime dintre copiii români fiind expuși și diverselor forme de discurs al urii (hate speech) pe internet în ultimul an, în proporție de 25% în grupa 9-10 ani și 50% în grupa de vârstă 15-17 ani. 12% dintre copii au primit mesaje ale urii online, direct sau prin grupurile din care facem parte. De cealaltă parte, conform studiului, tot într-o manieră negativă, aproape jumătate dintre copiii intervievați au tolerat violența îndreptată împotriva cuiva care a insultat familia sau prietenii, fapt ce se reflectă și în datele despre ura online, conform cărora, dintre cei expuși la discurs violent, aproape un sfert au căutat intenționat acest tip de conținut (chiar o treime în grupa de vârstă 9-10 ani), în timp ce 8% dintre copii au raportat că au trimis ei înșiși acest timp de mesaje.

[stextbox id=’info’ defcaption=”true”]Această zi are drept scop sensibilizarea cu privire la utilizarea în siguranţă a tehnologiei digitale. Cu prilejul Zilei Siguranţei pe Internet, milioane de persoane sunt solidare scopului misiunii de a face internetul un loc unde fiecare poate să utilizeze tehnologia în mod responsabil, cu respect, în mod critic şi creativ. Ziua Siguranţei pe Internet este marcată anual, începând din 2004, în luna februarie, în mai multe ţări ale lumii, şi are ca scop promovarea utilizării într-un mod mai sigur şi responsabil în ce priveşte tehnologia online şi telefoanele mobile, mai ales de către copii şi adolescenţi. Începând de la prima ediţie, din 2004, participarea la acest eveniment a fost din ce în ce mai mare, determinând o creştere a gradului de conştientizare generală, implicarea mai puternică a părţilor interesate în domeniul siguranţei internetului şi un nivel ridicat al interesului media. Marcarea Zilei Siguranţei pe Internet oferă posibilitatea de a evidenţia utilizările pozitive ale tehnologiei precum şi rolul pe care toţi îl putem avea în crearea unei comunităţi online mai bune şi mai sigure. În 2018, cu prilejul Zilei Siguranţei pe Internet, a fost lansată campania de conştientizare #SaferInternet4EU, care promovează siguranţa online, educaţia în domeniul mass-media şi igiena cibernetică în rândul cetăţenilor europeni de pretutindeni. Campania #SaferInternet4EU a continuat şi în 2019. În România, Ziua Siguranţei pe Internet a fost marcată pentru prima dată în 2008, iar de atunci este marcată în fiecare an prin diverse evenimente. La 7 februarie 2017, Discovery România a iniţiat, cu ocazia acestei zile, o campanie anti-cyberbullying. În data de 6 februarie 2018, organizaţia ”Salvaţi Copiii” a prezentat date potrivit cărora raportările de imagini pe internet cu conţinut pornografic infantil înregistrate la linia esc_ABUZ, susţinută de ”Salvaţi Copiii” în cadrul proiectului “Ora de Net”, s-a dublat în 2017 faţă de 2016. Astfel, în 2017, dintre cele 2.602 de cazuri raportate în total, 1.602 se referă la conţinut pornografic infantil, iar în 2016 s-au înregistrat 1.887, dintre care 857 au fost identificate cu conţinut pornografic infantil, indică datele menţionate.[/stextbox]