”Cartierele” uitate pe hârtie

Într-un oraș în care locuințele se vând ca pâinea caldă, iar prețurile au ajuns la niveluri exorbitante, primăria nu poate oferi niciun fel de soluții reale pentru cei tineri sau pentru categoriile defavorizate din punctul de vedere al veniturilor. Deși are trei terenuri, probabil singurele de această mărime, care ar putea găzdui adevărate cartiere, astfel încât orașul să mai respire și să se ofere o alternativă la extinderea sa, toate sunt în prezent neutilizate. Cauza: proiecte vechi care au eșuat în urma crizei imobiliare din 2008 și în urma cărora situația terenurilor a rămas incertă. Este vorba despre fantomaticele cartiere Tineretului și Lombului, dar și cel ceva mai mic din zona Borhanci, fostul Casarom.

Cel pentru care se pare, nu mai există nicio speranță pentru a deveni un cartier, este așa numitul Cartier al Tineretului. Cele 203 hectare cu care primăria a intrat într-o asociere cu firma Polus Real Estate cu peste 10 ani în urmă, sunt încă grevate de litigiu. În 2016 Înalta Curte de Casație și Justiție a dat câștig de cauză primăriei într-un proces în care asociații municipalității cereau dizolvarea SRL-ului Cartierul Tineretului, în care Consiliul Local Cluj-Napoca era acționar majoritar și împărțirea patrimoniului firmei, adică exact terenul, între asociați. Dar în ciuda acestei sentințe favorabile care i-a permis să păstreze terenul, doi ani mai târziu situația juridică în acest caz încă nu e clară.

”În ce privește Cartierul Tineretului din asocierea cu Polus Real Estate, acolo primăria nu mai are un cartier în plan, dar oricum mai este un litigiu pe rol pe o altă componentă, dar nu cunosc mai multe detalii, este un proiect început cu mult înainte ca eu să vin în primărie, nu am detalii despre situația actuală”, a precizat viceprimarul Dan Tarcea.

Pentru a afla exact despre ce litigiu este vorba și care este stadiul acestui proces, dar și ce planuri are primăria cu cele 203 hectare, Transilvania Reporter a adresat o serie de întrebări pe acest subiect, fără însă a primi deocamdată un răspuns din partea biroului de presă al primăriei. Pe dealul cu pricina pe care este situat acest teren ar fi putut să fie ridicate circa 6.000 de locuințe, cu infrastructura corespunzătoare, inclusiv grădinițe, școli, centre medicale, spații comerciale. În 2007 investiția pentru a dezvolta acest cartier era estimată la 510 milioane de euro.

În Lombului, drumul o ia pe bucăți la vale

Nici în zona Lombului, un alt cartier ”fantomă” care trebuia realizat tot printr-o asociere cu firma Impact, un proiect care a eșuat tot pe fondul crizei imobiliare, lucrurile nu stau cu mult mai bine. Aici terenul e și mai mare, 267 de hectare. Pe o parte din teren de câțiva ani buni primăria se chinuie să ridice două proiecte pe fonduri europene: Centrul Regional pentru Industrii Creative (CREIC) și Centrul Transfer, Evoluție, Antreprenoriat, Microîntreprindere (TEAM). Probleme au fost și încă sunt cu constructorii. Iar din 2014 de când s-a început realizarea drumului de acces, ”ghinioanele” se țin lanț, ba o porțiune, ba alta a drumului o ia sistematic la vale, așa că primăria o ține tot într-o licitație pentru lucrări de consolidare. Nici aici nu a scăpat de ghinionul insolvențelor constructorilor cu care lucrează.

”La Lombului continuă cele două proiecte majore, CREIC și TEAM, avem lucrări în desfășurare, cele de consolidare a drumului. Am avut alunecări pe patru tronsoane de teren, deci am avut lucrări neprevăzute, suntem cu licitațiile făcute și se lucrează. Din nefericire două dintre firme au intrat în insolvență, una este în procedură de reorganizare, cealaltă însă nu mai e de găsit, așa că va trebui să reluăm procedura. Alte două firme lucrează și în prezent acolo, iar la un alt tronson e în derulare faza de proiectare și probabil din 15 martie se vor relua lucrările și acolo. Iar CREIC-ul și TEAM-ul estimăm că vor fi funcționale de la mijlocul acestui an”, explică viceprimarul Tarcea stadiul celor două proiecte.

Numai că centrele nu ocupă decât o mică parte din terenul primăriei. Ce se va întâmpla cu restul și când, rămâne un mister. ”Pe restul de teren sigur se va dezvolta în timp un orășel, dar trebuie să se dezvolte natural, odată să avem căile de acces acolo, să fie funcționale CREIC-ul și TEAM-ul și parcul fotovoltaic de pe 2 hectare din zonă și abia apoi putem vorbi despre găsirea unui investitor serios acolo care să dezvolte imobiliar zona. Mai întâi trebuie să ai condiții ca să muți oameni acolo. Primăria nu e dezvoltator imobiliar, noi putem pune la dispoziție partea de infrastructură, la care lucrăm, și apoi sigur acea zonă se va dezvolta. În ultima perioadă s-a reglementat și parteneriatul public – privat și poate ar putea fi o variantă pentru dezvoltarea acelei zone”, a spus Dan Tarcea.

Prin asocierea din urmă cu peste 10 ani, în Lombului ar fi urmat să se ridice un cartier în toată regula, cu 6.000 de locuințe din care 3.200 de case, investiția fiind estimată la 650 de milioane de euro. Primăria ar fi trebuit să primească 88 de hectare de teren viabilizate pe banii asociatului, teren pe care urmau să se ridice atât de necesarele locuințe sociale care lipsesc în oraș.

Borhanci, o speranță deșartă

Un al treilea eșec imobiliar serios înregistrat de primărie a fost asocierea cu Casarom pentru un teren în Borhanci. Aici, după 16 ani de așteptări, în toamna lui 2015 primarul Emil Boc anunța cu surle și trâmbițe ”reînvierea” proiectului unui cartier în acea zonă. Mai exact Boc vorbea despre viabilizarea a 81 de hectare care urmau să fie parcelate și date tinerilor pentru a-și construi case. Circa 178 de parcele a câte 300 de metri pătrați ar fi trebuit realizate prin întocmirea unui Plan Urbanistic Zonal, pentru care a existat și o licitație lansată în octombrie 2015. La peste doi ani distanță aflăm însă că nu s-a mișcat mare lucru și că stăm și aici, de data aceasta după centura metropolitană.

”Ca și cartier, singurul care mai este în cărți este cel din Borhanci, unde pe circa 80 de hectare dorim să facem elaborarea PUZ-ului. Dar în acest moment lucrurile sunt blocate ca și pentru celelalte proiecte imobiliare din cartierul Borhanci, pentru că studiul de trafic ne arată că nu mai putem încărca zona cu absolut nimic până nu se va face centura metropolitană. În momentul în care vom avea o perspectivă clară asupra centurii metropolitane se va debloca și acest proiect pentru un cartier pentru tineri”, a explicat Dan Tarcea.

Până când primăria va reuși să se dumirească ce și cum să facă cu cele câteva sute de hectare, singurele pe care le mai are libere, la Cluj locuințele se vând deja cu prețuri între 1.200 și 1.700 de euro pe metru pătrat.