Bătălia cu căpușele se mută pe telefonul mobil. Aplicația VectExcel: citizen science, hărți interactive și informații utile

 

Aplicația VectExcel, proiect dezvoltat la USAMV Cluj în parteneriat cu compania Nonnagon Systems, încurajează participarea cetățenilor la completarea bazelor de date referitoare la distribuția și tipul căpușelor de pe teritoriul României, aplicația oferind și informații utile referitoare la prevenția, tratamentul și simptomelor bolilor transmise prin vectori de insectele hematofage, precum și o hartă interactivă a distribuției speciilor de căpușe pe teritoriul țării.

Căpușele, aceste insecte de mici dimensiuni, dau bătăi de cap de îndată ce vremea se încălzește și ieșirile în natură se înmulțesc. Deși mușcătura de căpușă se tratează relativ simplu, căpușele sunt vectori și pentru boli mai grave, precum Lyme, tularemie, babesioza, febra de Colorado, care se pot transmite oamenilor prin mușcătură de căpușă. De exemplu, Boala Lyme, supranumită și „boala cu 1000 de feţe”, este cauzată de bacteria Borrelia burgdorferi și este transmisă prin mușcătura căpușelor infectate. Capușele se infectează la rândul lor atunci când se hrănesc cu sângele unui animal infectat. Boala Lyme se în întâlnește cu precădere în Europa, America de Nord și Asia temperată.  Majoritatea cazurilor de boala Lyme se tratează cu antibiotice, iar deocamdată nu există un vaccin împotriva acestei boli. În România anumite zone, precum partea de nord a țării, în judetele Sibiu, Alba si Sălaj sunt recunoscute ca înregistrând o incidență mai mare a bolii.

Din fericire, medicii spun că majoritatea muşcăturilor sunt inofensive şi nu determină apariţia unor probleme medicale grave, ci mai degrabă doar un disconfort local. Dacă nu  s-au ataşat de organismul gazdei (şi nu s-au hrănit)  căpușele pot fi îndepărtate cu ușurință, fără să existe riscul unor complicaţii, de aceea este esențial ca acestea să fie înlăturate cât mai repede. Conform datelor furnizate de Direcția Județeană de Sănătate Publică Cluj, citate în presa locală, numărul înțepăturilor de căpușe a avut un trend descrescător, la Cluj, din 2012 până în 2018, incidența bolii scăzând de la 1551 de cazuri înregistrate în 2012 până la 995 de cazuri înregistrate în 2018. Mai mult, niciunul dintre cazurile înregistrate în 2018 nu s-a soldat cu boala Lyme.

Știința și tehnologia împotriva căpușelor

Disciplina de Parazitologie și Boli parazitare a Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca a dezvoltat, împreună cu compania Nonnagon Systems, VectExcel, o aplicație mobilă gratuită care are drept scop informarea populației asupra riscului reprezentat de bolile transmise prin vectori. Utilizatorii pot vizualiza în mod interactiv toate datele de distribuție geografică ale tuturor celor 32 de specii de căpușe din România, precum și ale 58 de specii de țânțari și opt de flebotomi.  Aplicația permite vizualizarea hărților reale de distribuție atât individual, pentru o specie, sau comparativ, pentru două sau mai multe specii. O altă secțiune a aplicației include calcularea probabilității prezenței în zona de localizare a utilizatorului (pe baza coordonatelor GPS generate de dispozitivul mobil) a celei mai importante specii de căpușă vector din România, Ixodes ricinus. Această specie este responsabilă printre altele de transmiterea borreliozei Lyme, a encefalitei de căpușă, dar și a altor boli vectoriale atât la om, cât și la animale.Utilizatorii pot, de asemenea, să citească informații detaliate, pe înțelesul larg, privitoare la principalele boli transmise prin vectori în România, dar și ce măsuri să ia în cazul în care au fost mușcați de o căpușă.

Coordonatorul proiectului Prof. Dr. Andrei D. Mihalca, din partea USAMV Cluj-Napoca a explicat și că „există aplicații de acest fel și în alte țări și am hotărât să aducem și în România un astfel de proiect. Noi avem date foarte multe de acest gen și am decis să le facem publice într-o formă accesibilă publicului larg. Datele pe care noi le prezentăm acolo, sub o formă cât mai prietenoasă, au fost colectate la punctul de distribuție, adică acolo unde au fost semnalate. Sunt multe locuri de unde nu avem date suficiente sau chiar deloc, și tocmai de aceea, participarea utilizatorilor la acest proiect este foarte încurajată. Oamenii pot să ne trimită poze pe mail, iar noi ne vom ocupa de identificarea insectelor semnalate și completarea bazei de date, dacă acest lucru este posibil din imaginile primite. Așa s-a născut ideea aplicației, fiindcă toată lumea are telefon mobil și știe să îl folosească, astfel informațiile utile ajung imediat la cei acre au nevoie de ele, iar participarea cetățenilor la știință și la completarea bazelor de date este mai mult decât încurajată“, a mai adăugat profesorul universitar Andrei Mihalca.

[stextbox id=’info’ defcaption=”true”]Căpușele sau ixodidele (Ixodida) fac parte din familia acarienilor ectoparaziți ai reptilelor maniferelor și păsărilor. Modul de hrănire este hematofag și intermitent. Înțepătura căpușelor poate determina leziuni grave ale tegumentului, unele specii pot provoca paralizii, iar alte specii servesc ca vectori pentru diverse microorganisme transmițând tifosul, boala Lyme, febra recurentă etc. Ordinul ixodidelor cuprinde 896 de specii, clasificate în trei familii. În România, până în prezent, au fost identificate 27 de specii de căpușe, Ixodes ricinus fiind cea mai frecventă dintre ele. Boala Lyme este o boală infecțioasă produsă de spirocheta Borrelia burgdorferi (o bacterie), ce îmbolnăvește atât omul, cât și animalele, prin intermediul căpușei. Boala Lyme evoluează cel mai frecvent asimptomatic, iar în ultimul timp s-a constatat o creștere a numărului de îmbolnăviri la nivel global. Sursa principală de infecție este constituită de rozătoarele mici, dar frecvent, boala poate fi transmisă de la animalele domestice (câini, bovine, cai, capre). Animalele infectate fac o formă asimptomatică de boală. [/stextbox]

Distribuie:

Postaţi un comentariu