ANALIZĂ | Argumentele ştiinţifice şi spiritul civic îi îndreptăţesc pe clujeni să nu mai poarte mască în aer liber. Le va refuza guvernul acest drept?
Clujul are o rată de vaccinare de invidiat. E o chestiune scurtă de timp până când majoritatea locuitorilor va fi vaccinată, cel puţin cu prima doză. Cifrele pandemiei sunt în scădere abruptă, sub 1,5 la mie rata de incidenţă. Cum vara e la un pas, se ia în discuţie, cu o amânare oarecum alarmantă, abrogarea celei mai inutile şi mai dezagreabile dintre măsurile de protecţie, purtatul măştii în aer liber.
Argumentele ştiinţifice sunt în favoarea deciziei. CDC din Statele Unite, cea mai profesionistă organizaţie antrenată în stabilirea normelor pandemiei pe plan mondial, recomandă ca persoanele vaccinate să nu poarte mască în aer liber. Nenumărate studii clasifică drept foarte slabă transmiterea virusului în aer liber, riscul de infectare covid fiind până la de 20 de ori mai redus în spaţiile exterioare decât în cele închise, slab ventilate.
Amploarea acestor dovezi a determinat inclusiv o reconsiderare a poziţiei revistei americane The Atlantic, în general foarte atentă la ameninţările virusului. Concluzia unui articol din aprilie este că, acolo unde comunitatea este vaccinată în număr semnificativ şi rata de infectare este joasă, purtarea măştii în spaţii exterioare neaglomerate nu se mai justifică.
Vezi aici
Cât anume înseamnă semnificativ ţine de decizia locală, cel puţin în SUA. Massachusetts, statul american care a instituit un regim sever de purtare a măştii, a ridicat obligativitatea pentru spaţiile deschise, acolo unde distanţarea fizică este posibilă în 30 aprilie, când o treime din populaţie s-a vaccinat şi rata de pozitivare (procentul de teste pozitive din total) a coborât la 1,68. Până în prezent, covârşitoarea majoritate a statelor americane a ridicat obligativitatea purtării măştii în exterior, cele mai multe pentru populaţia generală, unele, doar pentru persoanele vaccinate.
Detalii aici DoesYour State Have a Mask Mandate DuetoCoronavirus?
Am menţionat situaţia din Massachusetts pentru că vom reveni la ea. Până atunci să consemnăm că renunţarea la mască în spaţiile exterioare neaglomerate înseamnă o revenire la cadrul legal din vara trecută. S-a constatat atunci că răspândirea virusului a fost slabă chiar dacă oamenii nu au purtat mască. Adăugând în balanţă datele ştiinţifice noi şi argumentul că ansamblul epidemiologic de acum este infinit mai bun, cu mulţi oameni vaccinaţi şi mulţi trecuţi prin boală, e de neînţeles de ce s-ar menţine această măsură.
O ştire de ultim moment spune că înlăturarea măştii în comunităţile vaccinate va intra în discuţie zilele acestea. Dacă e aşa, să analizăm cine sunt cei chemaţi să ia decizia şi care sunt şansele ca ea să fie una favorabilă clujenilor.
Florin Cîţu. Responsabilitatea în chestiune aparţine guvernului. Acesta a decis zilele trecute prelungirea stării de alertă fără să menţioneze renunţarea la mască în localităţile vaccinate, deşi ştiri scăpate pe surse înaintea adoptării hotărârii de guvern relatau că acest lucru se va întâmpla. În intervalul unei zile, guvernul a dat înapoi pe această temă.
A fost decizia, mai bine spus indecizia, domnului Cîţu? Greu de spus. Dânsul este doar cu numele şeful unui conglomerat dezlânat de viziuni şi interese politice, adesea adverse şi care cu greu se poate numi guvern. Domnul Cîţu nu conduce, deocamdată, decât propria campanie electorală în interiorul PNL, nicidecum guvernul.
Or, se pare că sfaturile de campanie primite în ultimele ore l-au răzgândit pe candidatul la şefia liberalilor. Domnul Cîţu a făcut din vacciniadă şi din promisiunea revenirii diferenţiate la normalitate pilonul campaniei sale politice din partid. Când s-a văzut că, în multe locuri din ţară conduse de organizaţii PNL (cu votanţi la congres), vaccinarea este o glumă, domnul Câţu a întors-o. Recompensarea, meritorie, a clujenilor a căzut în grila politică sub preocuparea de a nu-i irita pe codaşii vaccinării din alte zone.
„Eu am spus că este opinia mea personală că persoanele care s-au vaccinat ar trebui să aibă beneficii în societate”, a întors-o premierul, într-o declaraţie dată la începutul săptămânii. „Vom vedea cum arată aceste beneficii. Vom găsi soluții…De la 1 iunie vor exista relaxări pentru toţi românii, indiferent de zonă”.
Presupunând că i-au luat promisiunile în serios, clujenii au motive să se simtă înşelaţi. Ştiind însă că premierul nu are putere reală, nu i se poate reproşa pe deplin comportamentul oscilant. Faţă de clujeni, domnul Cîţu se face vinovat, deocamdată, doar de promisiune mincinoasă. Un document menţionat pe surse joi spune că Ministerul Economiei pregăteşte cadrul legal pentru eliminarea măştii în aer liber în comunităţile cu rata de peste 50 la sută de vaccinaţi. Rămâne să vedem dacă domnul Cîţu o va întoarce din nou, de data asta pe sensul bun pentru clujeni.
Vlad Voiculescu, alias Ioana Mihăilă. Progresiştii deţin Ministerul Sănătăţii din fruntea căruia promovează o agendă politică distinctă în pandemie, adresându-se altui electorat decât cel al PNL. Ministrul sănătăţii s-a pronunţat săptămâna trecută în chestiune, fiind favorabili amânării deciziei.
„Cred că, încă înainte de luna septembrie, am putea să începem să renunţăm la mască în spaţiile deschise. Vom vedea eventual dacă vom corela şi cu numărul şi procentul de persoane vaccinate din localitatea respectivă şi cred că ar fi un bun stimulent să facem aşa, ca să se simtă şi autorităţile locale, dar şi cetăţenii care locuiesc într-o anumită localitate, motivaţi să se vaccineze”, a declarat duminică Ioana Mihăilă, la emisiunea Insider Politic de la Prima Tv.
Progresiştii sunt aşadar pentru prioritizare. E de înţeles fiind exponenţii unei bule sociale elitiste care îşi alimentează stima de sine prin permanenta raportare la o presupusă inferioritate a altora. Problema este că mulţi dintre ei au aderat atât de profund la măsurile anticovid, încât nu se mai pot desprinde de ele. Pentru mulţi din electoratul Plus, masca a devenit insigna lor identitară şi asta poate face capii partidului ezitanţi în a recomanda renunţarea la ea.
Promiteam să revenim la situaţia din Massasuchets pentru că acolo se întâmplă lucruri care s-ar putea repeta şi la Cluj. Câteva zile după ce obligativitatea purtării măştii a fost scoasă, BethTeitell, de la cotidianul Boston Globe, a remarcat un comportamentmai greu de înţeles. Mulţi locuitori ai oraşului, îndeosebi în cartierele progresiste,continuau să-şi acopere feţele.
Scrie Teitell: „După un an de interacțiuni fără zâmbet şi cu alte mizerii provocate de purtarea măştii, era de crezut că le-am fi smuls imediat şi nu ne-am fi uitat niciodată înapoi. Dar, măști, nu știm cum să vă părăsim”.
Atât de mulţi oameni din Boston au ales să ignore noile recomandări ştiinţifice şi noile reglementări pandemice, încât mulţi din cei care îşi doresc să nu mai poarte măşti îşi acoperă în continuare feţele pentru a nu fi obligaţi să dea explicaţii.
Pe fondul politizării măștilor, progresiştii au făcut din comportamentele de protecție sau prevenire COVID o parte a identității lor, observă David Rand, profesor asociat la MIT, ale cărui cercetări fac legătura între domeniile economiei și psihologiei comportamentale.
„S-a stabilit o normă”, a spus el, „și, chiar dacă rațiunea din spatele normei s-a schimbat, norma nu a ținut pasul cu schimbarea. Normele sunt mai contagioase decât regulile oficiale”.
„Vom avea nevoie de Lin-Manuel Miranda (artist şi activist social, să zicem un Tudor Chirilă american, n.r.)pentru a le spune liberalilor albi educați să aibă încredere în știință”, a scris pe Twitter AsteadHerndon, analist politic CNN și reporter al New York Times.
Probabilitatea ca progresiştii români să adopte mimetic comportamentul omologilor lor americani fiind mare, putem presupune că dinspre Plus nu vom vedea preocupare pentru o întoarcerea rapidă la un mod normal de viaţă. Graba ar putea da apă la moară AUR, o formaţiune cu care progresiştii se calcă pe picioare la cules de voturiantisistem. Totuşi, într-un interviu de miercuri de la Europa FM, doamna Mihăilă a vorbit despre posibilitatea de a se renunţa la mască mai devreme de septembrie.
Emil Boc. Locul unde ştiinţa să stea la masă cu interesul politic şi cu cel al majorităţii clujenilor în chestiunea măştilor este la Primăria Cluj-Napoca. Domnul Boc şi-a făcut o marcă din excepţionalitatea Clujului şi are tot interesul ca oraşul să iasă din nou în evidenţă. Din păcate, el nu are pârghiile legale să dezlege purtarea măştii. Este însă un comunicator priceput şi poate antrena dezbaterea privind renunţarea la obligativitatea purtării măştii acolo unde vaccinarea avansează.
„M-am bucurat foarte mult să aud despre propunerea de a elimina purtarea măştii în exterior. Noi am depăşit demult procentul de 40 la sută şi credem că vom atinge curând 50 la sută”, a declarat joi primarul Clujului.
Lăsând la o parte interesele politice divergente, comunităţile vaccinate sunt îndreptăţite să aibă prioritate la a scăpa de mască în aer liber. O spune ştiinţa. Renunţarea la mască este cea mai puţin discriminatorie dintre posibilele măsuri de relaxare avute în vedere, pentru că, în arealul desemnat, ea se aplică tuturor. Sunt argumente neştiinţifice pentru menţinerea acestei restricţii, vom scrie şi depre ele. Raed Arafat, şeful acţiunii antipandemie, se teme de pildă ca oamenii să nu-şi piardă interesul pentru vaccinare dacă simt o relaxare prematură.
„Riscul cel mai important e ca unii să spună «gata, am scăpat, de ce să mă vaccinez?»”, spune el.
Dar renuţarea selectivă la mască aduce un stimulent vaccinării. Pe de altă parte, am convenit să lăsăm ştiinţa să conducă politicile publice în pandemie. Ştiinţa spune că nu mai e nevoie de mască în aer liber, acolo unde vaccinarea contează. Elementele de joc politic ţin de obsesia pentru control a politicienilor. În ciuda controverselor, vaccinarea înseamnă eliberarea în primul rând de frică. Şi, în pofida viziunii unora de la vârful statului, rolul guvernului nu este să întreţină frica, ci să ocrotească libertatea.
Până la urmă a lămurit-o din scurt preşedintele Iohannis. Se scoate masca nediferenţiat, în toate localităţile, ca să nu se supere nimeni.
Caius Chiorean