13+1 pentru România, profiluri de prezidențiabili. O clujeancă vrea să devină prima femeie președinte din istoria țării

de Dana Domsodi / in September 25, 2019, 04:09 la 4:56 pm /

Octombrie 1969. Fragment din piesa O scrisoare pierdută la Teatrul Național din Bucuresti.

25 au fost, 14 au rămas în cursa pentru prezidențiale. Dintre aceștia, unii cred că pământul e plat, alții fac alpinism social pe spatele unor rude decedate, unii vor să convingă românii de la înălțimea unui papion, iar alții ne duc cu zăhărelul unor slogane neinspirate. Trei sunt candidații favoriți, Klaus Iohannis, Viorica Dăncilă și Dan Barna, într-o luptă ce aduce iar în prim plan confruntarea politică dintre Transilvania și Sudul țării. Și Clujul are o candidată în această luptă pentru președinție, reprezentanta partidului umaniștilor lui Dan Voiculescu, iar apropiat de Cluj este și udemeristul Kelemen Hunor, educat, călit și crescut politic în orașul de la poalele Feleacului.

Într-o țară în care toată lumea se pricepe la politică și fotbal, nici nu-i de mirare că 25 români și-au dorit să devină primii oameni în stat, fiecare cu agenda și promisiunile sale. Dintre aceștia, în cursa finală au rămas doar paisprezece, restul eșuând fie la capitolul strângerii semnăturilor legale, fie la capitolul veridicității acestor semnături.

Deputatul PSD Liviu Pleșoianu, candidatul Demos Claudiu Crăciun, Andrei Stoican de la Mișcarea Națională Română și Cătălin Berenghi lunetist, dac și ex-legionar, de exemplu, nu au reușit să strângă semnăturile necesare. Florentin Pandele, primarul din Voluntari și soțul Gabrielei Firea s-a retras pentru a nu lăsa cursa prezidențială să disturbe pacea conjugală. Miron Cozma, lider al ortacilor și fost deținut, a fost prins cu date falsificate pe listă, demonstrându-se că peste 90% dintre cele 350.000 de semnături strânse de el erau, de fapt, copii xerox. Nici Avram Iancu nu a reușit să intre în cursa pentru prezidențiale, bibliotecarul din Petroșani retrăgându-se din cursă după tentativa nereușită de a strânge cele 200.000 de semnături. Și clujeanul Gheorghe Funar de la Partidul România Noastră a abandonat cursa oficială, la fel procedând și omul de televiziune Radu Morar.

Top trei favoriți

În cursa pentru un nou mandat de președinte al țării pornește ca favorit actualul președinte al României, sibianul Klaus Iohannis. Acesta este lider și în topul semnăturilor strânse, depunând la BEC 2,2 milioane de semnături pentru candidatura sa. Nici actualul premier pesedist nu se lasă mai prejos, Viorica Dăncilă depunându-și și ea candidatura, iar în sprijinul acesteia o listă totalizând 1,5 milioane de semnături. În fine, pe locul trei, candidatul oamenilor noi, din partea Alianței USR+, sibianul Dan Barna, cel care a depus la BEC aproape 400.000 de semnături. Între doi dintre aceștia trei crede mai toată lumea că se va juca turul doi al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie. Dan Barna a făcut deja public faptul că, dacă nu intră în turul doi, votul său va merge către actualul președinte. În ceea ce privește șansele pesedeului, acesta pare mai jos ca niciodată în topul preferințelor românilor, dar e la fel de adevărat și faptul că, în ultimele decenii, mai niciodată favoritul nu a câștigat cursa prezidențială.

Careu: outsideri ambițioși sau dispersatori de voturi?

Chiar dacă au șanse mici la președinția țării, există o seamă de candidați a căror prezență poate da peste cap socoteala de acasă a principalilor competitori. Dintre acești candidați, câțiva sunt și susținători ai unor idei și alternative politice mai neobișnuite.

Clujeanca Ramona Bruynseels candidează din partea Partidului Puterii Umaniste, fostul Partid Umanist al lui Dan Voiculescu. Absolventă a Facultății de Drept din cadrul Universității Creștine Dimitrie Cantemir din Cluj-Napoca, Ramona Bruynseels a avut o carieră destul de fulminantă, fiind manager relații retail al BCR, consilier juridic la MapN, șef de cancelarie al Președintelui Executiv al BCR, a făcut voluntariat în Africa de Sud, a fost director executiv al programului RePatriot, specialistă de comunicare al vicepremierului Gabriel Oprea și consilier de stat al premierului Viorica Dăncilă. Totuși, deși a trecut prin unele cursuri oferite de Universitatea Harvard, Bruynseels s-a remarcat mai degrabă prin gafa monumentală a parteneriatului românesc din NATO cu Rusia. Peste asta, pe pagina de wikipedia a Ramonei Bruynseels apare și faptul că aceasta este și membră a grupului internațional „The Flath Earth Revolution – Romania“, o organizație din care fac parte cei ce consideră că pământul e plat, pentru aceștia concepția sferică asupra pământului datorându-se unei conspirații mondiale la nivelul guvernelor statelor și NASA.

Independentul Mircea Diaconu, actor, om politic și fost profesor la UNATC București este susținut de ALDE și Pro România. Cunoscut pentru celebrul rol din Buletin de București, Diaconu s-a mai remarcat și prin activitatea sa politică, dar și prin scandalul în care a fost implicat în urma angajării soției sale, Diana Lupescu, pe post de regizor artistic la Teatru Nottara, remunerată fiind fondurile teatrului dedicate contractelor pe drepturi de autor.

Partidul lui Traian Băsescu PMP ni-l propune pentru funcția de președinte pe intelectualul, diplomatul și profesorul Theodor Paleologu. Acesta a devenit membru în Partidul Mișcarea Populară în 2014, după ce a părăsit Partidul Democrat Liberal din partea căruia a fost ministru al culturii în primul guvern condus de Emil Boc. Umanismul pare să fi aproape și de inima intelectualului cu papion, acesta fiind fondatorul unei școli private în cadrul căreia ține și găzduiește cursuri în domeniul umanist.

În fine, una dintre cele mai controversate prezențe de pe lista oficială a prezidențiabililor este unchiul Alexandrei Măceșanu, fata violată, tranșată și arsă într-un butoi de către Gheorghe Dincă în Caracal, în România anului de grație 2019. Independentul Alexandru Cumpănașu s-a aruncat în cursă, spune el, pentru a oferi românilor o alternativă la sistemul mafiot și la corupția din țara noastră. În ceea ce-l privește, părerile sunt împărțite tocmai fiindcă din unchiul apărător al intereselor unei nevinovate fete moarte, în ultimele luni pare să se fi transformat într-un abil cățărător politic, ieșind la iveală între timp și substanțialele finanțări publice europene și naționale primite de ONG-urile în care Cumpănașu este implicat, asupra unora dintre aceste contracte planând suspiciuni de clientelism și incorectitudine.

Mesajele politicienilor către români

În ceea ce privește mesajele politice candidaților, acestea par mai degrabă să infirme ipoteza că tot românul s-a născut poet, politicienii dând dovadă de puțină imaginație în crearea propriilor sloganuri de campanie. „Respect. Educație. Performanță“ se poate citi pe panourile cu Theodor Paleologu, intelectualul sperând să convingă prin alăturarea câtorva cuvinte cheie, suficient de elitiste și orientate către piață pentru a prinde numai bine la o minoritate înstărită și amatoare de lecturi. Și Cumpănașu a optat pentru o idiosincrazie cu potențial propagandistic, „Lupt cu mafia“ fiind mesajul său pentru alegători. În vremuri de anormalitate, „Pentru o Românie normală“ al lui Klaus Iohannis poate să fie un mesaj optimist și să prindă la electorat. „Un președinte muncitor și implicat. Alături de fiecare român“ e mesajul social-democrat al Vioricăi Dăncilă, neinspirat pozată stând cu brațele încrucișate pe panourile de campanie. „Fericiți în România“ este sloganul lui Dan Barna, pe cât de optimist, pe atât de reminiscent față de epoca Băsescu, un alt președinte ce a cules mandate cu sloganul „Să trăiți bine!“.

În fine, nici „Mircea Diaconu de bună credință“ nu este cea mai bună replică a actorului Mircea Diaconu, cum nu e nici cel mai inspirat slogan pentru un politician ce-și propune să ocupe prima funcție în stat. În acest context și în această galerie de sloganuri, mesajul lui respekt cu k de la candidatul UDMR Kelemen Hunor, „Respekt pentru toți“, pare să fie cel mai creativ dintre toate propuse.

Plus unu

Conform unui anunț de ultimă oră și Nicolae George Epurescu (A.C.A.S.A.) a primit avizul din partea CCR pentru a intra în cursa prezidențială. „Curtea Constituțională a admis contestaţia formulată de Partidul Alternativa Civică Atitudine, Solidaritate, Acţiune (A.C.A.S.A.) şi a obligat Biroul Electoral Central să emită o decizie cu privire la candidatura domnului Nicolae-George Epurescu la alegerile pentru Președintele României din anul 2019”, se arată într-un comunicat al CCR.

[stextbox id=’info’ defcaption=”true” collapsing=”false”]BEC a sesizat Parchetul General în privința mai multor candidați la alegerile prezidențiale, în contextul în care în urma verificărilor instituția a constatat elemente de similitudine în semnăturile depuse de către aceștia. Printre candidați se numără Alexandru Cumpănașu și Viorel Cataramă. „Luând în considerare cele reținute în motivarea Deciziilor Biroului Electoral Central privindu-i pe candidații Viorel Cataramă (Partidul Dreapta Liberală), Miron Cozma (candidat independent), Maria Minea (Partidul Românilor Patrioți de Pretutindeni), Cătălin Sorin Ivan (Partidul Alternativa pentru Demnitate Național), Sebastian Constantin Popescu (Partidul Noua Românie), Alexandru Cumpănașu (candidat independent), Ninel Peia (Partidul Neamul Românesc), Bobby George Marius Pănescu (candidat independent), în sensul că s-a constatat un număr semnificativ de semnături, prezentate ca aparținând unor persoane diferite, prezintă elemente de similitudine evidentă, de natură de a influența îndeplinirea condiției legale referitoare la numărul minim de susținători de 200.000, membrii BEC au înțeles să sesizeze organele de urmărire penală cu privire la verificarea împrejurimilor de fapt care au stat la baza constatărilor menționate în cuprinsul Deciziilor BEC indicate anterior”, transmite BEC, într-un comunicat de presă transmis Mediafax. De cealaltă parte, Curtea Constituțională a admis contestația formulată de Viorel Cataramă privind respingerea candidaturii prezidențiale. Judecătorii CCR au dispus înregistrarea de către BEC a candidaturii și semnului electoral ale lui Cataramă la alegerile din luna noiembrie. [/stextbox]

[stextbox id=’custom’]

LISTA COMPLETĂ A CANDIDAȚILOR VALIDAȚI DE BIROUL ELECTORAL CENTRAL PÂNĂ LA DATA DE 26.09.2019

Ilie-Dan Barna – ALIANȚA USR PLUS

John-Ion Banu – PARTIDUL NAȚIUNEA ROMÂNĂ

Ramona-Ioana Bruynseels – PARTIDUL PUTERII UMANISTE (SOCIAL-LIBERAL)

Viorel Cataramă – PARTIDUL DREAPTA LIBERALĂ

Alexandru Cumpănaşu – CANDIDAT INDEPENDENT

Vasilica-Viorica Dăncilă – PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT

Mircea Diaconu – ALIANȚA ELECTORALĂ UN OM

Gheorghe Funar – PARTIDUL ROMÂNIA NOASTRĂ

Cătălin-Sorin Ivan – PARTIDUL ALTERNATIVA PENTRU DEMNITATE NAȚIONALĂ

Klaus-Werner Iohannis – PARTIDUL NAȚIONAL LIBERAL