Florin Moroşanu: „Mai avem de lucru la dimensiunea europeană”

Până la sfârşitul lunii, raportul privind evaluarea oraşelor din România rămase în competiţia „Capitala Europeană a Culturii, 2021” va fi făcut public. Răsfoind argumentele juriului privind candidaturile celor patru oraşe care au intrat în etapa a doua de selecţie se va putea specula mai avizat despre cine va fi desemnat câştigător în toamnă. Deocamdată, să constatăm doar că, deşi sunt angrenaţi într-o competiţie europeană, românii concurează în manieră proprie.

Prima etapă de jurizare a fost deja contestată de câteva oraşe de pe lista pierzătorilor. În principal, contestatarii acuză Ministerul Culturii că a avantajat Bucureştiul în etapa de preselecţie. Specialiştii români numiţi de minister  în juriul internaţional au fost  amândoi bucureşteni, mai mult, ambii au participat la întocmirea dosarului de candidatură al Bucureştiului. Şi băimărenii au fost prinşi cu minciuna, dosarul lor pretinzând că a fost adoptată strategia de dezvoltare culturală. Acest lucru  nu s-a făcut nici astăzi, dar adoptarea strategiei nefiind un criteriu de evaluare, chiar şi contestarii admit că  minciuna nu justifică descalificarea oraşului de pe râul Săsar. Aduce în schimb noi îndoieli privind  onestitatea  care a caracterizat prima etapă de jurizare.

În joc au rămas, până la soluţionarea contestaţiei, patru oraşe. Cu toate proptelele guvernamentale, specialiştii sunt de părere, analizând nominalizările de până acum, că Bucureştiul e un oraş prea mare ca să fie ales. Clujul, Timişoara şi Baia-Mare împart masa de joc, etalând  atuuri diferite. În Baia-Mare, primarul spune cu voce tare că arhitectul -şef e nepriceput, chiar şi aşa patrimoniul urban a fost refăcut în totalitate. Timişoara era pe cale să finalizeze refaţadizarea dacă nu intervenea Curtea de Conturi. Clujul în schimb a luat-o în sens opus, intervenind barbar asupra faţadele clădirilor istorice.  Aplicaţia capitalei Ardealului mizează pe superioritatea culturală şi artistică a oraşului, în speranţa că vizita experţilor străini din vară va constata că aşa stau lucrurile. Despre cum se joacă la masa cu miză mare „Capitala Culturală Europeană” 2021. (Redacția)

[do_widget “Easy Related Posts” ]

Asociaţia “Cluj-Napoca 2021– Capitală Culturală Europeană” aşteaptă să primească în aceste zile din partea juriului recomandările privind dezvoltarea proiectului pe parcursul acestui an până la alegerea câştigătorului. Cluj-Napoca se află în competiţie cu Bucureşti, Timişoara şi Baia Mare. Ce pregăteşte asociaţia în 2016 am aflat de la directorul executiv, Florin Moroşanu.

Rep: Ce credeţi că a contat în principal în alegerea oraşelor de pe lista scurtă pentru titlul de Capitală Culturală Europeană 2021?

Florin Moroşanu: Raportul privind evaluarea oraşelor finaliste va fi făcut public pȃnă la finalul acestei luni. Vom afla argumentele membrilor juriului privind părţile bune ale aplicaţiei noastre, dar şi recomandările lor în ceea ce priveşte dezvoltarea celei de-a doua părţi din dosar. Totuşi, acţiunea “Capitala Europeană a Culturii” este un demers destul de tehnic în această etapă, prin urmare juriul a urmărit îndeplinirea criteriilor cuprinse în ghidul de aplicaţie. Desigur, juriul a urmărit procesul candidaturii derulat pȃnă acum şi propunerile concrete de acţiuni şi activităţi cultural-artistice. Nu în ultimul rȃnd, cred că a avut un impact consistent faptul că există un angajament politic şi administrativ şi o capacitate de implementare reală.

– Analizând proiectele făcute publice de contracandidaţii Clujului care ar fi atuurile Clujului? Există capitole la care suntem mai slabi faţă de ceilalţi?

– Consider că marele nostru avantaj este un proiect pe care îl putem implementa şi acest lucru l-a simţit juriul. Apoi, am fost sinceri! Ne-am asumat provocări şi în ceea ce priveşte excelenţa artistică, dar şi în ceea ce priveşte viitorul comunităţii clujene. În legătură cu slăbiciunile aplicaţiei noastre, aşteptăm recomandările experţilor europeni. Nu cred că suntem mai slabi faţă de ceilalţi la vreun capitol. Totuşi, ştim că mai avem de lucru la dimensiunea europeană, la parteneriate şi, evident, la conţinutul cultural şi artistic.

– Procedural puteţi să mai îmbunătăţiţi proiectul? Ce demersuri se mai fac în acest proiect până la alegerea câstigătorului?

– Există un calendar publicat de către Ministerul Culturii care are luna august ca termen final pentru predarea celei de-a doua versiuni a aplicaţiei. Faţă de versiunea iniţială mai avem 20 de pagini la dispoziţie pe care le vom aloca dezvoltării componentei artistice a programului. Pe lȃngă aceste pagini suplimentare, noi va trebui să ţinem cont de recomandările juriului. Sunt cȃteva capitole pe care le vom rescrie, în vreme ce altele vor rămȃne aşa cum sunt în acest moment. În acest calendar despre care vorbeam mai devreme, este planificată şi vizita juriului la Cluj-Napoca, undeva la finalul verii, încă nu am fost informaţi privind data exactă, la care se adaugă şi o întȃlnire cu preşedintele juriului după emiterea recomandărilor. Aceste etape ale calendarului vor fi completate în acest an şi de cȃteva proiecte pilot care sunt cuprinse în aplicaţie, pe care le vom anunţa la momentul potrivit.

– Credeţi că intervenţiile de urgenţă la clădirile istorice din ultima perioadă vor afecta într-un fel şansele Clujului în această competiţie?

– Intervenţiile de urgenţă la clădirile monument istoric din Cluj-Napoca nu au nici o legătură cu decizia juriului.

– Sunteţi multumiţi de prevederile bugetare pe 2016 pentru acest proiect?

– Noi ne-am făcut o propunere de buget pentru acest an care are mai multe surse de finanţare – publice si private, iar experienţa anilor trecuţi ne-a demonstrat că dacă nu avem o susţinere financiară privată decentă nu putem folosi resursele publice. E un cerc vicios care se datorează formei noastre juridice – asociaţie nonprofit. Sperăm ca situarea pe lista scurtă a acestei importante competiţii, împreună cu o campanie de comunicare pe care ne propunem să o derulam în acest an, să constituie premisele pe baza cărora să reuşim să atragem resursele necesare derulării şi cȃştigării proiectului.