Miturile Clujului: cafeneaua spune altceva decât strada

Clujul este Capitala Transilvaniei şi, în domeniul IT, a întregii Românii. Clujul este oraș civilizat și cosmopolit. Clujul este oraș curat și frumos, consecinţă a onestităţii şi hărniciei locuitorilor oraşului.  Clujul are cea mai iubită echipă de fotbal, Universitatea Cluj. Acestea sunt câteva dintre stereotipurile imaginii de sine a colectivităţii clujene. Cât este adevăr şi cât e exagerare în aceste idei profund înrădăcinate în mentalitatea oraşului? Transilvania Reporter a demarat o „vânătoare” de mituri aducând în discuţie ideile pe această temă a unor istorici, sociologi şi psihologi din oraş. Iar pentru că tot este la modă am consultat şi vocea străzii ascultând ce spun oamenii despre buna părere de sine a clujenilor.

Concluziile interlocutorilor nu sunt desigur identice pentru că a distinge între adevăr şi neadevăr în cazul miturilor urbane nu este calea cea mai uşoară şi poate nici cea corectă. Dincolo de corespondenţa cu realitatea, miturile se nasc din dragostea faţă de locurile natale şi pot deveni instrumente de marketing dacă sunt îndeajuns şi cu convingere promovate. Întreţinerea miturilor „bune” poate avea un efect pozitiv pentru conştiinţa de sine a comunităţii şi poate transforma comportamentul social potrivit mitului. Pe de altă parte, complacerea în sine în aserţiunile care proclamă oraşul drept capitală a tot şi toate poate avea un efect contrar şi să întârzie reala modernizare a vechiului oraş.

[do_widget “Easy Related Posts” ]

Clujul-Capitală a Transilvaniei

Acest mit există, este o poveste care a început pe la 1918 când elita Clujului aşa s-a autopromovat, a fost vorba de o gândire politică strategică, pentru că era important pentru elitele Clujului să promoveze astfel oraşul, le conferea greutate, îi conferea un cuvânt de spus în politica naţională.

Apoi, este şi un mit acoperit în parte de realitate, susţinut de realitatea care arată că este un oraş puternic din punct de vedere economic. Dar de aici şi până la a-i spune capitală a Transilvaniei e mult, nu există susţinere pentru acest concept, el rămâne o metaforă inspiraţională, care avantajează oraşul şi de aceea, necondamnabilă.

Silicon Valley este tot un mit care are în parte susţinere în realitate, Clujul fiind un important centru IT unde se creează specialişti, se inovează şi se investeşte în IT. Desigur, nu este un Silicon Valley veritabil, dar comparativ cu alte oraşe ale ţării, putem distinge aici un potenţial remarcabil. Spunându-se astfel despre Cluj, scopul este de a atrage atenţia asupra acestui tip de potenţial, denumirea depăşeşte realitatea dar este o exagerare menită să atragă atenţia în scopul bun al atragerii de investiţii în primul rând.

Oraş cosmopolit

Este şi cosmopolit şi xenofob în acelaşi timp. Oraşul e plin de tineri corporatişti veniţi din toate părţile Globului, care umplu cafenelele şi vorbesc numeroase limbi, ei îi dau un aer cosmopolit. dar există şi un substrat naţionalist, conservator care a dat un primar naţionalist patru mandate la rând. Să nu uităm că aura de cosmopolitism se aşează şi pe aşa ceva. Noi nu avem o plăcută la intrare în mai multe limbi, dar ne considerăm oraş multicultural. Istoria poate să explice acest lucru, de aceea spun că mitul oraşului cosmopolit este un mit, renumele nu se justifică întru totul, dar dă bine la imagine. Impresia cesta de toleranţă şi bunăvoinţă faţă de străini are explicaţii pragmatice, Clujul încearcă astfel să atragă corporaţiile, capitalul străin, turiştii.

Oraş civilizat-curat

Acest mit este construit mai mult de vizitatori, nu de localnici. Probabil că cineva venit dintr-un alt oraş a putut remarca mai multă civilizaţie,   o anume calitate a oamenilor, o politeţe aparte, ceva ce distinge oraşul nostru de celelalte oraşe. La rândul lui, Clujul a exploatat această impresie şi a folosit-o fiindu-i utilă, în felul acesta se distinge în peisajul general, câştigă un plus de apreciere comparativ cu alte oraşe privind gradul de cultură, civilizatie, stilul şi comportamentul oamenilor, îşi construieşte o reputaţie bună.  Şi acest mit are ceva real la bază şi anume faptul că aici fiind un centru universitar puternic cu mulţi studenţi şi oameni educaţi, nivelul de civilizaţie este destul de mare. Dar dacă ne uităm mai atent vedem că şi oraşul nostru suferă de bolile generale ale societăţii, cum ar fi corupţia, impostura, extremismul, indecenţa exprimării în spaţiul public şi multe alte păcate.

Text: Marius Lazăr, sociolog