Un institut clujean lucrează la o hartă interactivă care va cuprinde toate comunitățile compacte de romi din România

Proiectul „Cartografierea sociografică a comunităţilor de romi din România pentru o monitorizare la nivel comunitar a schimbărilor privind integrarea romilor, SocioRoMap, demarat în luna februarie a acestuia an, va realiza cartografierea sociografică a comunităţilor de romi din România pentru a vedea în ce măsură intervențiile sociale realizate până în momentul de față se suprapun nevoilor sociale, dar și pentru ca la finalul acestui studiu să existe o bază de date pentru cei care doresc să ajute într-un fel sau altul aceste comunități.

Proiectul va dezvolta și testa un set de indicatori pentru monitorizarea progresului procesului de incluziune socială a romilor la nivel local și va îmbunătăți capacitatea de intervenție specifică (țintită) și de monitorizare bazată pe rezultate. În cadrul proiectului se vor realiza identificarea, inventarierea şi descrierea sumară a unor comunităţi de romi segregate şi sărace. Astfel, se urmăreşte cartografierea a 3.181 de unităţi administrative, rurale şi urbane, realizarea unor descrieri sociologice pentru 50 de localităţi urbane având peste 30.000 de locuitori şi 25 de studii de comunitate.

„Prin proiect dorim să furnizăm un instrument util pentru politicile publice iniţiate de statul român, respectiv de alţi actori internaţionali şi transnaţionali interesaţi de eradicarea sărăciei, dezvoltare locală şi promovarea şanselor de reuşită a unor grupuri marginale. Venim astfel în sprijinul administraţiilor publice locale care nu au fie resursele, fie know-how-ul, fie voinţa politică locală fermă de a asista aceste comunităţi teritorial segregate şi marginale în integrarea lor. Astfel, prin identificarea, inventarierea şi descrierea sumară a acestor comunităţi locale de romi, segregate şi sărace dorim să oferim posibilitatea promotorilor de politici publice şi de asistenţă comunitară de a identifica mai bine publicul lor ţintă”, a declarat Horváth István, Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale (I.S.P.M.N.) din Cluj-Napoca.

Proiectul va crea şi va instrui o reţea de puncte comunitare focale la nivel local în vederea colectării unor date actuale, relevante şi de încredere cu privire la comunităţile de romi din zonele rurale şi urbane, precum şi în vederea monitorizării schimbărilor. Proiectul va dezvolta şi testa un set de indicatori pentru monitorizarea progresului în procesul de incluziune a romilor la nivel local, respectiv va îmbunătăţi capacitatea de intervenţie specifică (ţintită) şi de monitorizare bazată pe rezultate. Adunarea sistematică de date este crucială pentru monitorizarea implementării şi evaluării impactului politicilor publice din cadrul Strategiei Guvernului României pentru incluziunea cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome din perioada următoare (până în 2020), proiectul va crea o reţea de monitori locali (puncte comunitare locale) care permite colectarea datelor la nivel local în baza unui set de indicatori bine definiţi. Astfel, datorită acestui proiect adunarea datelor nu va avea caracter ad hoc, ci se va desfăşura în baza unei structuri indispensabile care să fie sustenabilă.

„Pentru acest proiect am colaborat cu administrațiile locale și i-am rugat să ne ofere o persoană din fiecare comună, oraș sau municipiu care să ne ajute, o persoană care cunoaște comunitățile de romi, care lucrează cu acești oameni. Datele sunt colectate de la aceste persoane care completează online mai multe chestionare. În marile orașe a fost mai greu. Lucrăm și la îmbunătățirea metodologiei folosite, astfel încât aceasta să fie cât mai simplu e folosit acum, dar și pe viitor. În momentul de față au trecut 10 luni de la demararea proiectului. Ce s-a făcut până acum? S-au identificat toate asocițiile și fundațiile care au avut proiecte în ultimii 5 ani în coloniile de romi. Încercăm să vedem ce proiecte au fost implementate și în ce măsură intervențiile sociale se suprapun nevoilor reale. Nu putem spune deocamdată care sunt cele mai problematice colonii de romi din țară, pentru că trebuie să luăm în considerare mai mulți factori. Să vă dau un exemplu. Comunitatea de romi de la Pata Rât are într-adevăr foarte multe probleme, dar aici s-a și intervenit cel mai mult. Sunt alte comunități izolate, care au în componență mai puține persoane, dar de care nu știe nimeni, comunități care nu au primit niciodată niciun ajutor. Depinde de mai mulți factori. Vom prezenta o situație în funcție de aceșt factori. Anul viitor, prin februarie, martie vom lansa o hartă interactivă pe județe, unde vom include o serie de date. Comunitățile, persoanele de legătură, dar și asociațiile/ fundațiile care au implementat acolo proiecte”, a explicat Horváth István.

Harta interactivă va fi accesibilă în mod gratuit. Aceasta a putea fi comentată și completată cu date de către persoanele din cadrul administrațiilor locale sau de către membrii unor asociații de profil care dețin informații valoroase pentru acest demers, astfel încât harta să fie actualizată la zi.

„Această hartă interactivă va reflecta efortul general depus pentru aceste comunități”, a conchis Horváth István.

[stextbox id=”custom”]Proiectul “Cartografierea sociografică a comunităţilor de romi din România pentru o monitorizare la nivel comunitar a schimbărilor privind integrarea romilor (SocioRoMap)” este derulat de Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale (I.S.P.M.N.) din Cluj-Napoca în parteneriat cu Fundaţia pentru o societate deschisă şi Centrul de Cercetare a Relaţiilor Interetnice (C.C.R.I.T.). Proiectul este finanţat prin Mecanismul Financiar Norvegian 2009-2014 în cadrul Programului “Combaterea Sărăciei” (RO25) şi are o durată de 24 de luni, valoarea finanţării nerambursabile fiind de 1.000.000 Euro.[/stextbox]