Peter Hurley, irlandezul îndrăgostit de tradiția maramureșeană, continuă și anul acesta „Drumul Lung spre Cimitirul Vesel”

Peter Hurley, promotorul festivalului de la Săpânța, alături de renumitul interpret de muzică populară, Gheorghe Turda/ Foto: Dan Bodea

Sărbătoarea Sfintei Marii a fost sărbătorită cu mult respect pentru tradiția și obiceiurile românești și în acest an la Săpânța. Cea de-a șasea ediție a Festivalului „Drumul Lung spre Cimitirul Vesel”, desfășurată sub genericul “Ia-ți mândruța de mijloc /Hai în Săpânța la joc”, a strâns în vestita localitate maramureșană, în zilele de 15 și 16 august, sute de localnici și turiști din țară și din străinătate. Pe scena de lemn, amenajată pe pajiștea de la Săpânța, care a avut drept străjer fusul cu zurgălăi al venerabilului sculptor în lemn, moș Pupăză (Petru Godja), au horit și jucat zeci de artiști locali, dar și consacrați.

Foto: Dan Bodea

Pe scena festivalului de la Săpânța au evoluat artiști locali, dar și consacrați, de toate vârtele /  Foto: Dan Bodea

Printre artiștii locali, s-a numărat o femeie în vârstă de aproape 90 de ani, Anuța Fintii, care a interpretat un cântec tradițional de nuntă, numit sugestiv „Hora miresii”. De asemenea, pe scenă au urcat binecunoscutul Gheorghe Turda, fiu al satului, folkistul Mircea Florian și grupul Iza. În jurul scenei, și-au prezentat produsele proprii, cunoscuți meșteri populari din Maramureș, precum Pălăguța Hodor din Slătioara, sculptorul în lemn, Dumitru Pop Tincu, urmașul lui Stan Pătraș din Săpânța, meșterul lemnului, moș Pupăză din Valea Stejarului, meșterul măștilor, Vasile din Săcel, și mulți alții.

7IMG_4468

Foto: Dan Bodea

8IMG_2078

Foto: Dan Bodea

Un irlandez săpânțean 

Grupurile de folclor maramureșean au încântat publicul prin ținutele și cântecele tradiționale. „Sunt impresionat de faptul că aici în Maramureș oamenii își păstrează obiceiurile și portul, că încă hainele tradiționale sunt îmbrăcate și nu sunt ținute în dulap sau, mai rău, nu sunt aruncate. Este o încântare să vezi tineri costumați în costume populare. Chiar le poartă cu mândrie, iar acest lucru, din păcate, se întâmplă tot mai rar în satele românești”, a spus Tudor David, un bucureștean plăcut surprins de atmosfera de la Săpânța.

Peter Hurley,   „sufletul” festivalului de la Săpânța / Foto: Dan Bodea

Peter Hurley, „sufletul” festivalului de la Săpânța / Foto: Dan Bodea

Festivalul de la Săpânța a fost pus la cale și în acest an de către Peter Hurley, irlandezul care în anul 2012 a parcurs pe jos distanța 650 de km, de la Săpânța la București, la Muzeul Național al Țăranului Român. Și atunci ca și acum la cea de a șasea ediție a festivalului, Peter Hurley nu face altceva decât să atragă atenția asupra pericolului dispariției țăranilor și a satului tradițional viu din țara noastră.

12IMG_2366

Prima zi de festival s-a încheiat cu un foc de tabără / Foto: Dan Bodea

Mănăstirile din lemn, mărgele de „aur” ale Maramureșului

Săpânța nu a fost unicul loc din Maramureș unde sărbătoarea Sfintei Marii a fost sărbătorită conform tradiției. La renumitele mănăstiri din lemn din zonă au fost sute de credincioși care au venit să se roage îmbrăcați în hainele de sărbătoare. Bisericuța de lemn din Dragomirești a fost asaltată la propriu de zeci de credincioși de toate vîrstele, de familiile din sat, dar și de cele din împrejurimi. La acestea s-au adăugat turiștii dornici să afle mai multe despre aceste locuri.

21IMG_1852

„Drumul credinței” de la mănăstirea din Dragomirești / Foto: Dan Bodea

„Remarc simplitatea și ospitalitatea oamenilor. Am auzit de la prietenii mei despre bisericile din lemn din Maramureș. Acum văzut și eu despre ce îmi povesteau ei. Sunt uimită nu numai de frumusețea lor, dar și de faptul că se adună așa de mulți oameni aici”, a afirmat Mary Smith, o englezoaică foarte hotărâtă să descopere plaiurile maramureșene.

28IMG_4422

Mănăstirea Bârsana / Foto: Dan Bodea

O mănăstire demnă de Cartea Recordurilor 

Mănăstirea de la Bârsana a fost și ea căutată de către sute de turiști și credincioșii ortodocși. Deși căldura a fost insuportabilă aceasta nu i-a împiedicat să vină și să se reculeagă.

Mănăstirea Bârsana/ Foto: Dan Bodea

Mănăstirea Bârsana/ Foto: Dan Bodea

A fost nevoie de zeci de polițiști în zonă pentru a dirija mașinile venite de la zeci de kilometri.

27IMG_4401 Panorama4 ok

Mănăstirea Bârsana/ Foto: Dan Bodea

O altă bijuterie din lemn, Mănăstirea Săpânța Peri, a sărbătorit alături de cei care au vizitat-o. Mănăstirea Sapânța Perii este cea mai înaltă biserică de lemn din lume, ceea ce a făcut ca ea să fie înscrisă în Cartea Recordurilor. Lăcăşul se remarcă prin turla sa, de o înălţime impresionantă, ce măsoară 78 de metri.  Datorita acestei imense turle, mănăstirea este vizibilă chiar de la 5 km depărtare, fiind o atracţie turistică ce stârneşte interesul turiştilor.

31IMG_4538 Panorama6 mic

Mănăstirea Săpânța Peri / Foto: Dan Bodea

Într-un mod cu totul inedit au marcat cele două zile de sărbătoare turiștii veniți la Cimitirul Vesel. Aceștia au admirat biserica de piatră din curtea cimitirului, dar mai ales crucile realizate de meșterul Stan Pătraș și urmașul său, sculptorul în lemn, Dumitru Pop Tincu. Versurile scrise pe cruci vorbesc de bunătatea și ospitalitatea localnicilor, despre ceea ce au ei făcut de-a lungul vieții, dar descriu și modul în care cei duși la cele veșnice și-au frânt viețile.

13IMG_4485

Cimitirul Vesel de la Săpânța / Foto: Dan Bodea

14IMG_4495

Cimitirul Vesel de la Săpânța / Foto: Dan Bodea

20IMG_2338

Cimitirul Vesel de la Săpânța / Foto: Dan Bodea

Distribuie:

Postaţi un comentariu